Reformarea companiilor de stat cu datorii, ţinta noului acord cu Fondul Monetar

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, consideră că, există ţinte pe care actualul Guvern nu le-a îndeplinit, cum ar fi plata arieratelor. El a declarat,marţi, la Radio România Actualităţi că aceasta problemă arată o indisciplină financiară.

Adăugat: 8 Februarie 2011
Ultima actualizare:9 Februarie 2011

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Mihai Tănăsescu a declarat că, plata arieratelor va reprezenta "punctul crucial" al întregii viziuni a FMI în următorii doi ani, începând din primăvara acestui an.
 

"Acestea se numesc arierate, adică plăţi restante, plăţi care trebuiau să fie făcute şi nu au fost efectuate. Această problemă este o problemă veche şi o problemă structurală a României şi (...) la fiecare evaluare, autorităţile au cerut o derogare din acest punct de vedere", a afirmat Mihai Tănăsescu.


El crede că noul acord, care va începe undeva la sfârşitul lunii martie a acestui an, ar putea să rezolve problemele cu care România se confruntă.



"Cred că rolul acestui nou acord pleacă are în vedere o eficientizare a companiilor statului, o mai bună evaluare a veniturilor pe care le realizează şi a cheltuielilor pe care le efectuează, (...)este nevoie de o eficienţă mai bună, ca serviciul public pe care aceste companii ale statului le oferă oamenilor să fie mai bun şi de o calitate superioară", a mai spus Mihai Tănăsescu.

 

Mai mult, trebuie identificate adevăratele cauze ale problemei.



"Am convenit cu autorităţile ca într-un interval de trei luni de zile să existe o elaborare a unei strategii de cum aceste arierate urmează să fie stinse în anii care urmează. Sigur, vom lucra împreună cu autorităţile de la Bucureşti, împreună cu specialişti din Banca Mondială, pentru fiecare companie în parte, indiferent dacă se află în subordinea Ministerului Transporturilor, a Ministerului Industriei", a explicat reprezentantul României la FMI.



În privinţa arieratelor guvernamentale, Mihai Tănăsescu, a apreciat că în ultima perioadă s-au făcut plăţi importante din bugetul statului, cum ar fi în sănătate, pentru a se diminua aceste datorii.



Mihai Tănăsescu a  mai spus că, noul program se focalizează în special pe reformele la nivelul companiilor naţionale, şi anume al celor din domeniul energetic şi transporturilor, care au datorii către diverşi furnizori de servicii. El a precizat că fiecare companie va fi tratată diferit, întrucât şi cauzele sunt diferite.
 

 

Noul acord cu FMI reprezintă un parteneriat

 


El a precizat că noul acord nu este unul impus de FMI sau Comisia Europeană, ci reprezintă viziunea autorităţilor de la Bucureşti pe următorii doi ani de zile.


"Este un parteneriat între România şi aceste instituţii financiare internaţionale, care are drept rol creşterea gradului de eficienţă a sectorului public în România. Deci, este limpede că pe parcursul acestor doi ani de zile vor fi măsuri pe care autorităţile vor trebui să le implementeze şi care vor conduce, la sfârşitul acestei perioade de timp, la un plus; la un plus de calitate a serviciului public, dar şi a disciplinei financiare în aceste companii", a susţinut Tănăsescu.

 

 

Companiile cu capital de stat vor fi " radiografiate"

 


Reprezentantul României la Washington a mai spus că, fiecare companie va fi "radiografiată" pentru a se stabili care sunt paşii de urmat, ca eficienţa financiară să fie una sporită.


"Avem un răgaz de câteva luni de zile pentru a face această radiografie tututor companiilor, absolut tuturor companiilor din domeniul statului, atât la nivelul Ministerului Transporturilor, al Energiei ş.a.m.d., iar în primăvara anului acesta, când o nouă misiune va veni la Bucureşti, împreună cu autorităţile române, vom avea o evaluare corectă, iar din acel punct vom porni să vedem ce trebuie făcut pentru ca aceste companii să crească în eficienţă", a dăugat Tănăsescu.


El  a explicat şi modul în care s-a ajuns la stabilirea sumei de 5 miliarde de euro, sumă care se va afla la dispoziţia statului român prin viitorul acord. Mai mult, el a spus că pe lângă aceşti bani, România poate prin proiecte bine definite să acceseze surse importante de bani prin Banca Mondială.


"Conform standardelor Fondului, un program de tipul stand-by poate să acceseze aproximativ 300% din cota fiecărei ţări. În cazul României, s-a plecat de la această normalitate, de data aceasta, deci nu va fi nevoie de o accesare suplimentară excesivă, ci de o accesare normală, de 300%, ceea ce reprezintă această sumă de 3,6 miliarde de euro. În ceea ce priveşte Comisia Europeană, aceştia au stabilit ca contribuţia posibilă a lor să fie de 1,4 miliarde, în linie cu contribuţia pe care această instituţie a avut-o în perioada primului acord, care se va termina în primăvara acestui an", a declarat reprezentantul României la Washington.

 

Există şi semnale pozitive


În opinia sa, procesul de consolidare fiscală a intrat pe drumul cel bun, iar procesele de îmbunătăţire a colectării şi de eficientizare a managementului cheltuielilor publice vor fi îmbunătăţite.


Mihai Tănăsescu a mai spus că cei 5 miliarde de euro, proveniţi prin noul acord, vor fi îndreptaţi, în cazul în care se impune, numai către rezerva băncii centrale.


Anunţul că, România nu va mai trage ultima tranşă din acordul prezent, are în opinia reprezentantului FMI o relevanţă pozitivă.

 

"Este semnalul dat comunităţii internaţionale de către autorităţile de la Bucureşti prin care acestea spun foarte clar că România a trecut de la o fază de stabilizare a economiei la o fază de creştere economică" a declarat la Radio România, Mihai Tănăsescu.

 

Foto. Alexandru Dolea



Autor:
Petruţa Obrejan
Editor:
Petruţa Obrejan
Reporter:
Alexandra Andon
Adăugat:
8 Februarie 2011
Ultima actualizare:
9 Februarie 2011


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza