În Republica Moldova, referendumul privind demiterea primarului general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot - aproximativ 17,5% dintre alegătorii înscrişi pe liste, în condiţiile în care pentru validarea scrutinului era nevoie de o participare de minim 33%.

Referendumul a fost iniţiat de Partidul Socialiştilor - filo-rus - şi boicotat de majoritatea partidelor pro-europene.

Dorin Chirtoacă le-a mulţumit chişinăuenilor pentru că nu au ieşit la vot, dar a menţionat că deşi referendumul nu va fi validat, problema actuală legată de administrarea oraşului nu se rezolvă, având în vedere că el rămâne suspendat din funcţie.

Totodată, el şi-a anunţat intenţia de a-şi finaliza cel de-al treilea mandat, care expiră în vara lui 2018. Socialiştii au acuzat autorităţile că au umflat listele electorale în aşa mod ca plebiscitul să nu treacă pragul electoral.

Amintim că nu este prima încercare a socialiştilor, partid de orientare pro-rusă, şi al liderului neoficial al acestuia, Igor Dodon, de a obţine şefia capitalei.

Şi în 2011, şi în 2015, Dorin Chirtoacă a fost lider în preferinţele chişinăuenilor în faţa candidaţilor PSRM. Observatorii acreditaţi la referendum au semnalat o serie de nereguli în organizarea acestuia, dar care, potrivit lor, nu vor putea influenţa rezultatele finale ale plebiscitului.

Referendumul a fost marcat şi de un incident la secţia unde a votat preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Acesta, un adept al pseudo-teoriilor din perioada ocupaţiei sovietice privind existenţa unei aşa-numite "limbi moldoveneşti", a solicitat un buletin de vot în această limbă, însă i s-a răspuns că nu i se poate da decât un buletin în limba română.

Limba română este proclamată ca limbă oficială în declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, în timp ce în Constituţie apare "limba moldovenească".

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis însă că legea fundamentală trebuie modificată şi pusă de acord cu declaraţia de independenţă, care are întâietate.