Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti.

Anders Fogh Rasmussen a mulţumit Universităţii Bucureşti pentru onoarea de a fi numit Doctor Honoris Causa.

"Sunt onorat de titlul acordat de Universitatea din Bucureşti. Acesta nu e doar cea mai importantă universitate din România, ci a jucat un rol important în apărarea libertăţii: studenţii Universităţii au declanşat evenimentele din 1989, care au clădit România democrată”, a subliniat oficialul european.

El a ţinut să vorbească despre principalele probleme cu care se confruntă NATO.

Secretarul General al NATO a spus că mai multe ţări din Europa au "uşa deschisă" pentru aderare, iar Macedonia va primi o invitaţie de aderare.

"Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru să ştie că uşa noastră le este deschisă. Macedonia va primi o invitaţie să adere la NATO, celelate două state trebuie să continue reformele structurale, a spus el.

Totodată, oficialul european a subliniat că România a devenit o ţară puternică.

"Atunci când eram tânăr, România şi NATO erau în tabere diferite şi era greu să crezi că lucrurile se vor schimba. Dar ele s-au schimbat, s-au îmbănătăţit, iar acum România şi NATO sunt mai puternice", a spus el.

Rasmussen: Cele mai grele momente sunt condoleanţele pentru soldaţii căzuţi în Afganistan

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că cele mai dificile momente ale mandatului său sunt atunci când trebuie să trimită condoleanţe ţărilor şi familiilor soldaţilor căzuţi în Afganistan, iar această sarcină e şi mai grea pentru că trebuie îndeplinită aproape săptămânal.

"Cele mai dificile momente pentru mine sunt când, de obicei cam o dată pe săptămână, transmit condoleanţe ţărilor care au suferit pierderi de vieţi omeneşti în Afganistan. Din păcate, se întâmplă foarte des, de cele mai multe ori săptămânal, să trebuiască să trimit aceste scrisori de condoleanţe unei ţări sau mai multor ţări, familiilor ai căror soldaţi cad victime în Afganistan", a spus Rasmussen la Universitatea din Bucureşti.

El a fost întrebat de un student care au fost cele mai grele momente ale mandatului său din ultimii patru ani.

Rasmussen a spus că i-a fost şi mai greu din punct de vedere personal când a trebuit să trimită condoleanţe şi pentru soldaţi căzuţi în Afganistan din ţara sa, Danemarca.

De asemenea, a spus că provocarea politică cea mai mare pentru mandatul său a fost în 2011, când s-a decis desfăşurarea misiunii NATO din Libia.

"V-aş reaminti că decizia a trebuit luată foarte repede, după un program de consultări foarte intense, iar operaţiunea a trebuit pregătită într-un timp foarte scurt, în câteva zeci de ore am fost nevoiţi să luăm măsurile necesare pentru a avea succes. Pot spune că a fost foarte dificil de pus în practică, dar am dus la capăt cu succes mandatul ONU primit de NATO", a afirmat Rasmussen.

Oficialul le-a vorbit studenţilor români despre importanţa pe care o are atât pentru România, cât şi pentru statele aliate, faptul că ţara noastră este membră NATO în condiţiile în care în urmă cu două decenii era de partea cealaltă a Cortinei de Fier.

Lărgirea NATO cu România a adus "mai multă securitate pentru întregul continent"

De asemenea, Rassmusen a evidenţiat că lărgirea NATO cu România şi celelalte ţări est-europene care au fost în Tratatul de la Varşovia a adus mai multă securitate nu numai pentru aceste ţări, ci pentru întregul continent.

"Vom continua să susţinem politica uşilor deschise", a spus el, arătând că atât ţările candidate din Balcanii de Vest - Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Republica Macedonia, cât şi Georgia vor avea această şansă în momentul în care vor îndeplini toate criteriile de aderare.

În Laudatio pentru primirea titlului de Doctor Honoris Causa se arată că această distincţie îi este acordată şi pentru "sprijinul" oferit pentru ca profilul României ca membru al Alianţei să devină din ce în ce mai conturat.

Totodată, a fost amintită contribuţia acestuia din 2002, în calitate de premier al Danemarcei, la Consiliul European de la Copenhaga când s-a luat decizia privind adoptarea calendarului de aderare a României şi Bulgariei la UE.

La evenimentul de la Universitatea din Bucureşti au fost prezenţi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, fostul preşedinte Emil Constantinescu, senatorul Mircea Geoană, ministrul Apărării, Mircea Duşa, precum şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avut, vineri, convorbiri oficiale cu ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi cu ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.

De asemenea, Rasmussen s-a întâlnit cu premierul Ponta, la Palatul Victoria, dar şi cu preşedintele Băsescu, la Palatul Cotroceni.