România are cinci teme prioritare în negocierile dintre statele Uniunii Europene pentru viitorul buget multianual al blocului comunitar, pe lângă menţinerea fondurilor consistente pentru politica de coeziune.

Autorităţile române lucrează în prezent la un plan pentru următorii şapte ani pentru o mai bună absorbţie a fondurilor, dar şi la eficientizarea programelor operaţionale în baza cărora vin banii europeni.

În premieră, Romania va avea un program dedicat sănătăţii, cu o alocare de patru miliarde de euro, din care un miliard pentru spitale regionale, dar şi un program operaţional pentru incluziune socială.

O prioritate este majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani care vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională sau din Fondul de Coeziune.

Banii în plus ar urma să fie folosiţi pentru infrastructură.

România vrea şi reducerea alocărilor pentru cercetare, de la 35% la 30% din c, pentru ca astfel să rămână fonduri mai multe tot pentru proiecte mari de infrastructură.

În plus, Bucureştiul cere în negocieri să fie menţinută regula de acum, de a avea trei ani în plus după terminarea perioadei bugetate, adică după 2027, ca să pună în aplicare proiecte mari şi ca să atragă cât mai mult din banii alocaţi.

România susţine şi ca posibilitatea de eşalonare a proiectelor de infrastructură să fie menţinută, ceea ce permite finanţarea şi continuarea proiectelor mari ca autostrăzile, care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de buget 2014-2020, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.

În negocieri, Bucureştiul cere şi creşterea procentului de prefinanţare, oferit de UE, de la 0,5% pe an, la 3% pe an, pentru a avea sume mai consistente necesare începerii proiectelor şi astfel a fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.