Preşedintele CCR, audiat în dosarul "Erata"
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, este audiat de procurorii Parchetului general în dosarul 'Erata' privind referendumul din 2012
Adăugat: 17 Iunie 2015
Ultima actualizare:17 Iunie 2015
Foto: Augustin Zegrean, preşedintele CCR
Augustin Zegrean a declarat înainte de a intra în sediul DNA că are emoţii şi că nu ar trebui să fie cercetate deciziile Curţii, aşa cum a fost cea din 2012.
"Am dat o decizie. Rezultatul votului nu l-am stabilit noi.Noi am primit de la BEC (Biroul Electoral Central) procesul verbal privind rezultatul votării.Noi dacă am fi dat altfel decizia puteam fi traşi la răspundere eventual.Nu-i prima plângere, au fost o mulţime de plângeri din astea şi toate au fost respinse.S-a dat neînceperii urmăririi penale, s-a făcut plângere la Înalta Curte. Înalta Curte le-a respins. Chiar acum două săptămâni a respins două dintre ele”, a afirmat Augustin Zegrean.
Preşedintele CCR a menţionat că au fost mai multe plângeri pe tema rezultatului referendumului, însă toate au fost respinse de procurori prin neînceperea urmăririi penale, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o contestaţie şi a trimis dosarul înapoi la Parchet pentru completarea probatoriului, informează Agerpres.
În acest dosar au fost audiaţi până acum Horaţius Dumbravă (membru al CSM), Toni Neacşu (fost judecător CSM), Acsinte Gaspar (fost judecător CCR) şi judecătorul constituţional Tudorel Toader.
Istoricul Eratei
Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.
După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume, peste 18 milioane de români.
Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp.
Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.
Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la întocmirea acelei erate, ei susţinând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetăţenie română cu domiciliul în străinătate, precum şi cele cu actele de identitate expirate, aminteşte Agerpres.
Articole pe aceeasi tema
