Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi i-a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Şeful statului propune consultarea cetăţenilor în legătură cu cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, pe care Guvernul intenţionează să le adopte.

Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile să dea un aviz.

Potrivit Constituţiei, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

20 de zile, termenul limită pentru răspunsul Parlamentului

Punctul de vedere al Parlamentului urmează să fie exprimat în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea şefului statului.

Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului, după expirarea acestui termen, procedura constituţonală de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de preşedintele României prin decret, mai arată Legea referendumului.

Ce spune Constituţia

Constituţia menţionează la articolul 74 că iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept, dar că nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

După ce şeful statului a transmis scrisoarea către Parlament, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE, scria pe Facebook în urmă cu aproximativ o oră că Biroul permanent va analiza cererea şefului statului de organizare a referendumului şi vor fi urmaţi paşii prevăzuţi de lege.

Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu susţine că prin tema combaterii corupţiei, preşedintele Iohannis pune o etichetă nedorită pe România.

Cât priveşte substanţa referendumului, Călin Popescu Tăriceanu menţiona că pe chestiunile legate de graţiere nu se poate organiza referendum, întrucât nu există nici iniţiativa populară de organizare a referendumului pe graţiere.