Purtătorul de cuvântal MAI, Monica Dajbog, a explicat care sunt motivele pentru care statul român a luat măsurie restrictive faţă de aceşti cetăţeni.

"Există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate in activităţi de natură naţionalist-extremistă ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României. De asemenea, instituţiile abilitate au în atenţie şi alte persoane care desfăşoară sistematic pe teritoriul României astfel de acţiuni care contravin normelor comunitare şi legislaţiei naţionale în materie", a declarat Monica Dajbog.

Unul dintre cetăţenii maghiari este rezident în România şi pentru a părăsi ţara trebuie declarat indezirabil.

Curtea de Apel va judeca peste două zile cazul său.

Este vorba de Mikola Bela, care trăieşte la Târgu-Mureş şi este suspectat că ar fi şeful Noii Gărzi Ungare în Ardeal.

La Budapesta, parlamentarul Jobbik Istvan Szavai, unul dintre cei vizaţi de restricţii, a declarat că activitatea formaţiunii sale în Ardeal nu va fi împiedicată şi că va cere Ministerului de Externe ungar să analizeze decizia autorităţilor române şi să îşi exprime nemulţumirea şi pe plan internaţional.

"Considerăm inacceptabilă această decizie care nu are nici un fel de bază legală reală. Forţele politice din România vor să se folosească de Partidul Jobbik pentru a obţine foloase politice", a spus el.

În 12 martie premierul Victor Ponta a avut întervedere cu şeful statului în care s-a abordat şi problema extremiştilor maghiari.

Șeful Guvernului a precizat că măsurile administrative împotriva extremiştilor vor fi anunţate în zilele următoare de către MAI.

"Am discutat cu preşedintele Băsescu şi cei prezenţi care sunt paşii cei mai buni de urmat pentru a nu face jocul extremiştilor", a spus Ponta.