INTERVIU Numărul etnicilor români din Serbia care cer cetățenie română va crește

Noul președinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Iulia Mălina Ciobanu, a acordat un interviu pentru Radio România Actualități, în care a vorbit despre procedurile de acordare a cetățeniei române.

Realizator: Invitata "Apelului matinal" este doamna Iulia Mălina Ciobanu, noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.Aţi preluat relativ de curând această autoritate. Ce aţi găsit aici?

Iulia Mălina Ciobanu: Aşa cum a arătat şi Ministerul Justiţiei în comunicatul dat publicităţii în luna martie, când am preluat eu mandatul de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, au fost constatate probleme de legalitate, de deficienţe instituţionale, disfuncţionalităţi de management, dar şi probleme de transparenţă şi comunicare publică. Pornind de la constatările Corpului de control al ministrului justiţiei, dar şi pe baza rezultatelor raportului de analiză şi evaluare instituţională, de la începutul Autorităţii, anul 2010 şi până în prezent, am întocmit un plan de acţiune pe termen scurt, 2016, de eficientizare a activităţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Acest plan de acţiune cuprinde obiective generale, obiective specifice, dar şi măsuri concrete de îndeplinire a acestor obiective, dintre care aş dori să menţionez: perfecţionarea cadrului metodologic, sens în care am elaborat, sub coordonarea Ministerului Justiţiei un proiect de modificare şi completare a Legii cetăţeniei române, dar am elaborat şi propuneri de actualizare, modificare sau elaborare a unor regulamente şi proceduri de lucru în cadrul Autorităţii.

Realizator: Ce putem face pentru ca cei care doresc cetăţenia română, să pornim cu Republica Moldova, să aibă cât mai clare lucrurile? Sunt foarte multe cereri.

Iulia Mălina Ciobanu: Da, în privinţa cererilor din Republica Moldova constatăm o creştere începând cu anul 2015. Dacă în anul 2014 au fost înregistrate aproximativ 20 de mii de cereri, începând cu anul 2015 au fost înregistrate 80 de mii de cereri, iar în anul 2016, până la acest moment, 67 de mii de cereri. Observăm că numărul a crescut în mod semnificativ.

Realizator: Le putem spune celor ce ne aud să nu mai apeleze la intermediari, nu au niciun motiv, nu este legal, să vină direct la autorităţile noastre.

Iulia Mălina Ciobanu: Noi am dispus o serie de măsuri în sensul creşterii transparenţei, îmbunătăţirii comunicării cu publicul ţintă, în sensul permiterii accesului fiecărui solicitant de cetăţenie la stadiul propriului dosar. În prezent, fiecare solicitant poate consulta stadiul dosarului pe pagina de gardă a sitului nostru la secţiunea "Stadiu dosar". De asemenea, folosim cu predilecţie canalele de comunicare online, iar începând de la depunerea cererii solicităm, în măsura în care persoana este de acord şi deţine o adresă electronică pentru a putea comunica mai rapid soluţia dosarului, dar şi, eu ştiu, o adresă de comunicare, date suplimentare.

Realizator: Să trecem la o zonă foarte interesantă, la zona Serbiei. Există, am putea spune, două situaţii acolo, Voivodina şi Timocul, în care românii se luptă mult mai mult pentru tot ce înseamnă drepturi europene în ultimă instanţă: şcoală, presă şi biserică în limba română. Ei doresc, încet, încet, să fie şi cetăţeni români. Sunt raze de soare pe strada lor, dar puţini ştiu.

Iulia Mălina Ciobanu: Având în vedere că în mai puţin de un an de la introducerea Art. 8 indice 1, din Legea cetăţeniei române, care prevede posibilitatea dobândirii cetăţeniei române de către cetăţeanul străin sau persoana care a promovat în mod semnificatic cultura, civilizaţia şi spiritualitatea românească un număr de 595 de persoane au solicitat dobândirea cetăţeniei române în baza acestui articol, în proporţie de 95% fiind din Serbia. Eu cred că numărul acestora va creşte, dar probabil posibilii solicitanţi aşteaptă să vadă modalitatea în care se vor soluţiona dosarele deja depuse.

Realizator: Am vorbit cu lideri ai comunităţilor şi m-au rugat să vă întreb ce se înţelege prin aceste activităţii în favoarea spiritualităţii româneşti? Dacă un român din Serbia a terminat o şcoală în limba română şi, pur şi simplu, este înscris la comunitate şi are minimala activitate normală, are dreptul să ceară sau nu. Este o întrebare interesantă.

Iulia Mălina Ciobanu: Da, este o întrebare interesantă. În ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor de cetăţenie depuse în temeiul Art. 8 indice 1, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are competenţe partajate cu Ministerul Afacerilor Externe, în sensul că aprecierea îndeplinirii acestei condiţii specifice de promovare în mod semnificativ a culturii civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti aparţie MAE, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Ceea ce pot să spun este că la nivelul MAE a fost emisă o instrucţiune care reglementează modul de apreciere.

Realizator: Doamna preşedinte, dacă sunteţi de acored înainte de final, în ideea de a strânge rândurile cu comunităţile, de a clarifica diverse lucruri, de a da o la o parte, nu ştiu, zvonuri rău voitoare, aţi fi de acord să veniţi în studio şi să vorbim, rând pe rând, cu români din Ucraina, din Moldova, din Serbia? Dialogul poate să ducă la lucruri foarte interesante.

Iulia Mălina Ciobanu: Cu mare drag. Să ştiţi că îmbunătăţirea comunicării cu publicul ţintă este un obiectiv important al acestei conduceri. Noi am început deja demersuri, am avut întâlniri cu organizaţiile nonguvernamentale, tocmai pentru a facilita dialogul cu beneficiarii serviciilor noastre.


www.PoliticaRomaneasca.ro
Adaugat: 14 August 2016
Vizualizari: 0
TiparesteTipareste