FMI recomandă renunţarea la tăierile de taxe şi impozite, prevăzute pentru 2017

FMI anticipează o creştere a economiei româneşti de 4,2% în acest an şi de 3,6 procente în 2017 pe seama măsurilor de relaxare fiscală şi de creştere de venituri care stimulează consumul.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, care s-a aflat în România, în ultimele zile, şi-a încheiat misiunea şi a publicat un raport în 15 puncte, privind perspectivele evoluţiilor economice şi a echilibrelor macroeconomice din ţara noastră.

Principalele riscuri ce ar putea determina reversarea progreselor făcute de România în ultimii ani sunt legate de politica fiscală şi de impactul unor iniţiative legislative asupra sectorului financiar - a precizat şeful misiunii FMI, Reza Baqir la finalul vizitei în ţara noastră.

Impactul reducerilor de taxe şi impozite

El a menţionat că măsurile de reduceri de taxe implementate prin noul Cod Fiscal sunt prociclice şi ameninţă capacitatea României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic.

În opinia experţilor FMI, în actuala conjunctură, deficitul bugetar va depăşi 3 procente din PIB anul viitor.

Fondul recomandă autorităţilor române revenirea la un nivel mai redus al deficitului pe perioada următorilor trei ani.

"Evaluarea noastră indică faptul că o valoare a deficitului de 1,5% din PIB pe metodologia cash ar fi potrivită pentru a aşeza datoria pe o traiectorie descendentă şi a asigura rezerve, astfel încât şi în cazul unor evoluţii defavorabile, să rămână pe o traiectorie de reducere. În opinia noastră, o scădere treptată a deficitului până la 1,5% ar fi cea mai potrivită metodă, iar recomandarea noastră este un deficit de 2,5% în acest an, două procente în anul următor, şi apoi o reducere cu încă 0,5 puncte procentuale în 2018, pentru a atinge 1,5%" a spus Reza Baqir, seful misiunii FMI în România .

Pentru îndeplinirea acestor ţinte experţii Fondului recomandă şi renunţarea la tăierile de taxe şi impozite, prevăzute pentru 2017.

Echipa FMI a abordat şi aspecte legate de creşterea salariului minim, avertizând asupra pericolului unei majorări excesive a acestuia, care ar putea determina angajatorii să reducă personalul sau să utilizeze metode informale de plată a salariaţilor, lovind astfel exact în categoriile pe care măsura de creştere a salariului minim îşi propunea să-i sprijine.

Despre Legea dării în plată

FMI atrage atenţia şi asupra posibilului impact al legii dării în plată, în forma sa actuală asupra sectorului financiar.

"Este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită, adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie. Să nu fie irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să-şi achite ratele. Este, de asemenea important să se evite aplicarea retroactivă a legii, adică să fie aplicată obligatoriu şi pentru contracte deja existente. Ar avea un impact negativ asupra percepţiei dreptului de proprietate şi asupra climatului de afaceri", consideră Reza Baqir.

Opinia FMI este că trebuie realizate studii privind impactul acestei legi, inclusiv asupra nivelului dobânzilor la credite, că trebuie consultate toate părţile implicate şi că trebuie renunţat la anumite aspecte, cum ar fi includerea programului "Prima casă" în sfera de aplicare a actului normativ.

Despre reformele structurale

În privinţa reformelor structurale, specialiştii FMI recomandă continuarea luptei împotriva corupţiei, adoptarea rapidă a modificărilor legate de îmbunătăţirea guvernanţei corporative în întreprinderile cu capital de stat şi întocmirea unei liste de priorităţi pentru listări la bursă şi privatizăr


www.PoliticaRomaneasca.ro
Adaugat: 15 Martie 2016
Vizualizari: 0
TiparesteTipareste