Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe

"România a fost primul stat din UE care a ratificat Acordul de asociere şi de liber schimb al Ucrainei cu UE".

Realizator: Momentul "Apelului matinal": invitat este ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu. Revenim domnule ministru, iată, în punctul important al emisiunii în "Apel matinal" şi îmi aduc aminte acum nişte ani buni vă salutam în calitate de coordonator al echipei care reuşea să câştige un proces foarte important. Este vorba despre acel diferend cu Insula Şerpilor. În acest context tensionat ce le-am putea spune ascultătorilor noştri, sunt foarte multe persoane îngrijorate, mă uit pe facebook, mă uit în diverse comentarii, lumea este speriată, este preocupată, este foarte important să vedem o radiografie făcută de dvs., cunoaşteţi zona foarte bine.

Bogdan Aurescu: Eu cred că cetăţenii români, oriunde s-ar afla ei, dar mai ales cei din ţară, pentru că suntem evident mai aproape de această zonă cu o situaţie de securitate deosebită, nu trebuie să fie îngrijoraţi. Sigur, suntem preocupaţi şi urmărim cu toată atenţai ceea ce se întâmplă. Însă în acest moment am putea spune că situaţia din Ucraina a intrat într-o fază de acalmie, e o acalmie cu un oarecare grad de instabilitate, dar este totuşi o situaţie de securitate mai bună decât înainte de 12 februarie, momentul la care au fost încheiate aranjamentele de la Minsk, care trasează un anumit calendar şi un set de paşi pentru soluţionarea conflictului din estul separatist al Ucrainei. Constatăm că încetarea focului este în mare parte respectată, chiar dacă unele schimburi de focuri mai există, ba chiar şi victime, dar la o intensitate mult mai mică decât în perioada anterioară punerii în aplicare a acordului de la Minsk.
De asemenea, vedem că o parte importantă a armamentului greu a fost deja retras de către ambele părţi în conflict, sigur că este totuşi esenţial ca monitorii OSCE din Misiunea de Monitorizare a Organizaţiei să aibă acces în toată zona care trebuie să fie verificată potrivit aranjamentelor de la Minsk din 12 februarie, în aşa fel încât să fim siguri că tot armamentul greu s-a retras, să putem să observăm şi situaţia depozitelor de armament unde sunt aceste echipamente depozitate şi să putem să trecem mai departe la aplicarea celorlalte etape ale aranjamentelor de la Minsk. Nu sunt etape uşoare, e vorba mai ales despre negocierea unor modificări constituţionale în ceea ce priveşte descentralizarea Ucrainei, care să ducă la o anumită stare de confort pentru partea estică a ţării, în aşa fel încât situaţia de conflict să se stingă. Vom urmări cu toată atenţia aceste evoluţii şi sigur că la nivelul UE, în măsura în care situaţia nu va suferi îmbunătăţiri sau angajamentele de la Minsk vor fi încălcate sau se va relua conflictula armat, atunci UE trebuie să fie pregătită pentru eventuale noi sancţiuni care să fie aplicate.

Realizator: Putem considera, în urma vizitei preşedintelui Iohannis în Polonia, că România va căpăta o altă importanţă, alături de Polonia, în potenţiala rezolvare în viitor a acestei crize?

Bogdan Aurescu: Trebuie spus foarte clar că România şi Polonia sunt parteneri strategici şi parteneriatul strategic dintre România şi Polonia are o importanţă deosebită, mai ales că suntem totodată parteneri în cadrul Alianţei Nord Atlantice, suntem aliaţii probabil cei mai reprezentativi din punct de vedere al dimensiunii, din punct de vedere al locaţiei, pe flancul estic al Alianţei. Şi aceasta este, dacă vreţi, o a doua parte a răspunsului la prima dvs. întrebare, pentru că Alianţa Nord Atlantică a luat deja o serie de măsuri importante care ţin atât de reasigurarea securităţii aliaţilor din flancul estic, dar şi măsuri de adaptare. Iată că, recent, în cadrul reuniunii miniştrilor apărării din NATO la începutul lunii februarie a fost confirmată decizia de creare a unor structuri de comandă ale NATO, inclusiv pe teritoriul României. Vom avea pe teritoriul României acea unitate de integrare a forţelor NATO şi, de asemenea, vom avea, tot pe teritoriul României, cu capacitate operaţională iniţială până la summitul de la Varşovia din 2016 şi cu o capacitate operaţională finală la orizontul lui 2018 un comandament multinaţional NATO la nivel de divizie, care va gestiona aceste unităţi de integrare a forţelor NATO de pe zona sud-estului flancului Alianţei. Prin urmare, cred că relaţia dintre România şi Polonia, care este o relaţie strategică de importanţă deosebită, trebuie şi fie întărită. Şi vizita pe care preşedintele Iohannis a efectuat-o în Polonia nu face decât să confirme, prin rezultatele sale, adevărul acestei afirmaţii. Prin urmare, vom lucra în continuare intens, împreună cu partenerii polonezi, există între ministerele de externe şi ministerele apărării dintre cele două ţări un mecanism de dialog strategic, care pune alături reprezentanţi de rang înalt din cele două structuri din cele două state şi discutăm toate aspectele foarte importante din punctul de vedere ale securităţii. Prin urmare, vom lucra în continuare împreună cu partenerii polonezi, pentru a asigura stabilitatea în această zonă a Alianţei Nord Atlantice.

Realizator: Şi o ultimă întrebare domnule ministru. Sunteţi un diplomat cu experienţă extremă de mare în zonă, relaţiile bilaterale cu Ucraina şi /bine/ avem o comunitate, unii o consideră între 200 şi 500 de mii de oameni, oricum importantă. Ce le-am putea spune? Ne auzim şi în Ucraina, sunt oameni cu probleme, cu gânduri, cu speranţe, se uită către ţară.

Bogdan Aurescu: Am avut o discuţie foarte bună şi foarte deschisă cu ministrul de externe ucrainean, care a vizitat Bucureştiul pe 17 februarie. Şi sigur că problematica legată de minoritatea română din Ucraina a figurat pe un loc principal în agenda de discuţii. Ne-am referit, de exemplu, la situaţia mobilizării parţiale din Ucraina şi ne-am exprimat speranţa şi am primit asigurări că nu se pune problema unei mobilizări cu aplicarea unor discriminări pe criteriu etnic. În altă ordine de idei, am considerat că este extrem de util să reluăm activitatea Comisiei mixte pe problemele minorităţilor naţionale şi am convenit ca, în perioada următoare, copreşedinţii acestei comisii din partea română şi respectiv din partea ucraineană să se întâlnească pentru a pune în ordine agenda primei reuniuni a Comisiei mixte, după o perioadă destul de îndelungată de pauză. Iarăşi, tot în legătură cu sprijinul acordat românilor din Ucraina, am stabilit împreună ca, atunci când acordul de mic trafic de frontieră va intra în vigoare, să mergem împreună în zona de frontieră, atât în partea românească cât şi partea ucraineană, zona Cernăuţi, respectiv în zona Sucevei, să împărţim împreună, să înmânăm împreună primele permise de mic trafic. Am primit angajamentul colegului ucrainean că vor depune toate eforturile la Kiev pentru o ratificare cât mai rapidă a Acordului de mic trafic pentru că, după ce acordul va intra în vigoare, practic aproximativ 2 milioane de cetăţeni români, respectiv ucraineni, vor putea să treacă frontiera româno-ucraineană fără viză. Este ca şi când am introduce în ceastă zonă un regim de circulaţie fără vize. În aplicarea acordului de mic trafic, vom deschide un consulat al României în Solotvio, în Ucraina, în aşa fel încât să putem să procesăm permisele de mic trafic în mod corespunzător. Şi sigur că am discutat cu partea ucraineană şi multe alte elemente care ţin de relaţia bilaterală, dar trebuie spus un lucru care mi se pare foarte important. Este o nouă atmosferă în discuţiile la nivel politic şi o spun în cea mai mare cunoştinţă de cauză, dacă vreţi, pentru că aţi amintit de procesul de la Haga cu Ucraina, pentru că România, în toată această perioadă de criză în care s-a afundat statul vecin, a fost de principiu o susţinătoare fermă a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. România a fost primul stat din UE care a ratificat Acordul de asociere şi de liber schimb al Ucrainei cu UE, aspect care a fost apreciat în mod deosebit de către populaţia din Ucraina, de către autorităţile de la Kiev şi, de asemenea, România a sprijinit şi pe linie NATO Ucraina, preluând în acest moment în calitate de naţiune lider fondul de sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei la care am şi contribuit cu 500 de mii de euro drept contribuţie voluntară. Sunt doar câteva exemple de sprijin pe care România îl acordă statului vecin pentru că, dacă Ucraina este un stat stabil, democratic, prosper unit şi securitatea României este mai bună.

Realizator: Mulţumim foarte mult domnule ministru. Acestea sunt evident cele mai arzătoare puncte cu acordul dvs., într-un moment oarecum mai liniştit, ne-ar onora să avem o discuţie despre românii din Timoc, românii din Ungaria, din Bulgaria. Ar fi foarte important, dar cu un strop de linişte necesar.

Bogdan Aurescu: Cu foarte mare plăcere.

Transcrierea interviului: Agenţia de presă RADOR


www.PoliticaRomaneasca.ro
Adaugat: 15 Martie 2015
Vizualizari: 0
TiparesteTipareste