Ovidiu Miculescu, Preşedinte-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune

"Radioul public din România este printre foarte puţinele medii, dacă nu, în momentul acesta, singura medie publică din Europa care conduce piaţa. Nici măcar BBC nu conduce piaţa de media".

Adăugat: 13 Februarie 2013
Ultima actualizare:14 Februarie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Eugen Rusu: Astăzi (n.r. miercuri, 13 februarie)  este prima ediţie a Zilei Mondiale a Radioului, o sărbătoare care sperăm să vă apropie şi mai mult de noi, cei din spatele microfoanelor, reporteri, redactori, producători, realizatori de programe radio.

Ca şi voi, avem aceleaşi aşteptări de la societate şi împreună, în fiecare zi, încercăm să facem lumea în care trăim puţin mai bună. Ne bucurăm că sunteţi un public activ, pasionat, cald, vă mulţumim că ne ascultaţi în fiecare dimineaţă cu fidelitate şi în fiecare zi.

Pentru că orice aniversare aduce cu ea şi un bilanţ,  la "Apel matinal" l-am invitat pe domnul Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Unde putem noi poziţiona Radioul public, postul public de radio, dacă ar fi să facem o comparaţie cu ceilalţi difuzori europeni şi, de ce nu, din lume? 

Ovidiu Miculescu: Am să vă spun un lucru la care, probabil, puţină lume se gândeşte. Poate părea paradoxal, dar aceasta este realitatea. Radioul public din România este printre foarte puţinele medii, dacă nu, în momentul acesta, singura medie publică din Europa care conduce piaţa. Nici măcar BBC nu conduce piaţa de media.  

Eugen Rusu: Radioul public din România. 

Ovidiu Miculescu: Absolut. Da. În nici o ţară europeană, o medie publică nu conduce piaţa.  

Eugen Rusu: Asta spune foarte multe despre, nu ştiu, preferinţele ascultătorilor, nu? 

Ovidiu Miculescu: Cred că este un mix interesant şi de fapt, este o combinaţie fără de care nu se poate evolua. Preferinţele ascultătorilor vin dacă Radioul livrează un produs bun, un produs viu, dinamic. 

Eugen Rusu: Care evoluează

Ovidiu Miculescu: Absolut. În care ascultătorul găseşte ceea ce îl interesează şi în acelaşi timp, situaţia în care ascultătorul realizează că acest radio, care funcţionează din bani publici, întoarce publicului performanţa.  

Eugen Rusu: Auzeam foarte mult, apropo şi de cum vedem noi Radioul, cei care lucrăm în Radio - şi nu numai Radioul public, radioul în general - ajung şi eu să fac radio de vreo 20 de ani, aş putea spune. Doamne, ce experienţă am... 

Ovidiu Miculescu: E mult, e puţin? 

Eugen Rusu: E puţin. Domnule preşedinte, niciodată nu am spus: "Eu ştiu să fac radio",  deşi fac radio de 20 de ani,  pentru că întotdeauna înveţi. Radioul, mâine, este altceva. 

Ovidiu Miculescu: Radioul este un amestec, e o alchimie extrem de interesantă. Este multă muncă, este multă pasiune, înseamnă talent, înseamnă dedicaţie. Eşti om de radio 24 de ore pe zi şi mulţi sunt toată viaţa. Radioul nu se poate face la fără frecvenţă sau cu program redus. 

Eugen Rusu: Absolut! Dar, spuneţi-mi, o dată cu obiceiurile de consum s-au schimbat şi aşteptările publicului de la emisiunile de radio, fiind la acest capitol? Aveam radioul, ştiţi, pe vremuri, se strângea familia în jurul radioului, gadget-uri acum şi aşa mai departe. 

Ovidiu Miculescu: Radioul a fost parte din istoria modernă, aproape ultimul secol, în întrega lume. În continuare, radioul rămâne cea mai rapidă sursă de informare. Televiziunea dezvoltă ştirea, crează micul show în jurul ştirii, dar radioul este extrem de percutant, el duce primul informaţia. Este o medie extrem de accesibilă şi prietenoasă, este un partener cu care mergi la drum, care nu te trădează, iar dacă tu, ca radio, trădezi ascultătorul, el nu va mai reveni. 

Eugen Rusu: La revedere, da, s-a terminat. Anul acesta, SRR-ul împlineşte 85 de ani. 

Ovidiu Miculescu: Lumea ştie mai puţin de SRR, este Radio România. 

Eugen Rusu: Radio România, bun.  Suntem tineri, suntem bătrâni, cum privim? 

Ovidiu Miculescu: Eu cred că, pentru ceea ce ne propunem, suntem tineri. Suntem cea mai matură, cea mai veche instituţie de media din România. Sigur că un vin bun este un vin vechi. Aceşti 85 de ani înseamnă notorietate foarte mare, înseamnă calitate, înseamnă experienţă extraordinară acumulată, înseamnă capacitatea de a rămâne în piaţă şi de a sta permanent peste vremi, pentru că au trecut momente complicate, războaie, tot felul de mişcări. Şi iată că Radio România face parte din istoria României din ultimii 85 de ani. Deci, cred că este parte a României. 

Eugen Rusu:Ce ne rezervă viitorul? Care este viitorul Radioului? Domnule preşedinte, vedeţi, uitaţi, şi în studioul nostru de emisie sunt televizoare, în maşini au apărut multe dispozitive la care poţi să te uiţi la televizor, da. Vedem ştiri cum că fiecare maşină va fi conectată la internet până în 2014. Hai, şi la noi, în România, o să fie 2016, dar până în 2020 sigur. Cum o să luptăm cu această tehnologie care, iată, intră pe piaţă? Vor fi şi imagini. Cum acaparăm sau cum păstrăm publicul nostru, cum să ne obţinem prime-time-ul pe care îl avem?

Ovidiu Miculescu: Ştiţi de ce radioul va rezista împotriva tuturor acestor asalturi? Pentru că, în primul rând, radioul înseamnă tehnologie. Deci, radioul nu este un mediu care nu operează cu tehnologia. În al doilea rând, radioul are un avantaj imens, pe care nicio altă media nu îl are: radioul este singura media pe care o poţi consuma în timp ce faci altceva. Puteţi accesa internetul, căuta pe Google în timp ce conduceţi? 

Eugen Rusu: Păi, la ora 18:00, în Bucureşti, putem. 

Ovidiu Miculescu: Bun, dar pe autostradă puteţi? 

Eugen Rusu: A, a fost prinsă citind ziarul la 200 la oră. 

Ovidiu Miculescu: Bun, vorbim despre consumatorul... 

Eugen Rusu: Normal, am înţeles. Nu, teoretic, nu.

Ovidiu Miculescu: ... normal, sigur că da. Nu, deci, cu radioul poţi să faci foarte multe lucruri alături, îl asculţi şi faci, poţi să-l opreşti... 

Eugen Rusu: Îl privim ca un prieten, domnule preşedinte? 

Ovidiu Miculescu: Cred că este câteodată mai mult decât... 

Eugen Rusu: E mai sufletist ... 

Ovidiu Miculescu: ... cred că este mai mult decât un prieten. Cred că e aproape o necesitate, te informează, te relaxează, are partea lui educativă, culturală, şi aici ne întâlnim cu această misiune publică, la care eu ţin foarte mult. Pentru că, de multe ori, într-o lege sau, mă rog, într-un document oficial apar tot felul de paragrafe de-astea care parcă sună foarte pompos. Nu, de fapt, în misiunea publică se spune: aşa, domnule, ce trebuie să faceţi? Sunt cele trei direcţii, informare, educare, cultură şi entertainment, da? Asta facem. Livrăm ştiri, informaţie, educaţie, valori culturale, promovăm, suntem foarte atenţi cu momentele importante ale României, suntem serioşi, suntem echilibraţi, suntem vii, suntem prietenoşi. Deci... 

Eugen Rusu: Asta este şi ceea ce ne propunem pe viitor.

Ovidiu Miculescu: De asta ne ascultă. Să ştiţi că nu ne ascultă aceste milioane de oameni în fiecare zi, zi de zi. De-asta ne ascultă, lucrurile sunt simple.  

Eugen Rusu: Cum dezvoltaţi, cum veţi dezvolta corporaţia pe viitor? Ce ne propunem? Aţi subliniat toate aceste lucruri, aţi subliniat şi faptul că suntem singurul post public lider de piaţă, da? 

Ovidiu Miculescu: În termen de cota de piaţă, da... 

Eugen Rusu ... cum vom reuşi să ne păstrăm această poziţie? Am fost în Europa, am ascultat radiourile publice din diverse ţări. Al nostru sună mult mai bine. 

Ovidiu Miculescu: Bun, sigur, că de Ziua Radioului spunem lucruri... 

Eugen Rusu: Ne propunem multe, nu? 

Ovidiu Miculescu: ... frumoase despre noi. Nu, ca să fim foarte corecţi, avem lucruri bune, avem încă multe lucruri de corectat, piaţa este dură, nu putem să nu stăm concentraţi permanent atenţi la ce se întâmplă şi upgradând permanent ceea ce facem aici. Deci, este un efort continuu, trebuie să gestionăm anumite lucruri mai bine, să ridicăm calitatea programelor, adică pe toate canalele Radio România.



Autor:
Eugen Rusu
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
13 Februarie 2013
Ultima actualizare:
14 Februarie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza