Fiscalizarea acestei munci cu ziua, care se practică oricum, va aduce venituri suplimentare la stat, însă nu este exclus să aibă parte de reticenţă atât din partea angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

►Una din principalele modificări ale legii ţine de un număr maxim de ore şi de modul în care se face plata muncitorilor zilieri.

►Progamul unui astfel de muncitor nu va depăşi 12 ore pe zi.

►Plata brută pentru o oră, cuprinsă între 2 şi 10 lei, se va achita la sfârşitul zilei de lucru sau după încheierea unei perioade agreate în scris de părţi.

►Impozitul pe care angajatul va trebui să-l achite va fi de 16%.

►Zilierul nu va avea calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice şi, deci, nu i se vor reţine sume în această direcţie.

►O altă noutate ţine de faptul că dacă până acum puteau angaja zilieri numai persoanele juridice, începând de la 1 noiembrie o pot face şi persoanele fizice autorizate.

►Angajarea sa nu va impune încheierea vreunui contract de muncă, ci menţionarea sa în registrul zilierilor, din care angajatorul va transmite un extras până cel târziu în data de 5 a lunii următoare, la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Patronatele spun că legea zilierilor poate aduce avantaje fiscale, însă ar putea avea parte de reticenţă.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asocieţiei Oamenilor de Afaceri este de părere că în cazul noii legi se vor legaliza muncile ocazionale, dar a subliniat că este "discutabil" cum vor primii oamenii aceste modificări.

"În mod firesc, ar fi o legalizare a unor munci ocazionale care, oricum, au loc. Din păcate, ele, până în prezent, au fost făcute fără niciun fel de forme. Probabil că va fi greu şi de introdus această formulă, care nu e foarte lesnicioasă în a declara munca zilierilor, dar şi mai discutabil este modul în care oamenii vor accepta aceste munci, o formalizare care, ulterior sau de la început, le aduce o fiscalitate. Zilier era clar o muncă la negru", a mai spus Pârvan.