Organizaţia Micilor Întreprinzători pledează pentru adaptarea la normele europene a legislaţiei care reglementează domeniul IMM-urilor, sperând să faciliteze procesele de administrare în beneficiul întregii economii.

Cele 60 de propuneri făcute de Consiliul Naţional al IMM-urilor, vizează scăderea fiscalităţii, reducerea birocraţiei, îmbunătăţirea pregătirii profesionale, încurajarea apariţiei firmelor novatoare.

Preşedintele Consiliului intreprinderilor mici şi mijlocii, Ovidiu Nicolescu, pledează pentru o serie de măsuri care ar duce, în opinia sa, la o creştere a ratei de înfiinţare a firmelor cu 50% şi la o diminuare a ratei de mortalitate în rândul lor, cu 20%.

Printre acestea, sunt enumerate propuneri, precum tarife înjumătăţite faţă de cele actuale, prin înregistrarea firmelor la Registrul Comerţului, tot o diminuare la jumătate a garanţiilor de participare la procedurile de achiziţie publică pentru IMM-uri, o reducere, la maxim 30 de zile, a termenelor de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării lor, crearea ghişeelor unice pentru ca toate formalitătile să se realizeze pe cale electronică sau rezervarea unei cote de 33% din totalul achiziţiilor publice ale instituţiilor şi companiilor de stat pentru firmele mici.

Un punct deosebit de important îl reprezintă elaborarea unei strategii de educaţie antreprenorială în rândul tinerilor.

Acesta ar trebui să pornească de la realizarea disciplinelor economice liceale, în colaborare cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.

"Noi avem o treime din numărul de IMM-uri mediu european, şi punctul de pornire, ca să avem mai multe întreprinderi, este ca tineretul să înveţe, începând de la grădiniţă, aşa cum e în America, şcoala elementară, liceu, universitate să facă discipline de antreprenoriat, din dublă perspectivă - să fie buni salariaţi în IMM-uri şi, doi, cine are talent să creeze firme", a spus Ovidiu Nicolescu.

Măsurile propuse de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii în proiectul noii Legi a IMM-urilor, aflată în dezbatere publică, ar avea mai multe efecte, printre ele, refacerea întreprinderilor mici după şocurile crizei economice şi crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri.

Statisticile arată că un sfert din şomerii României sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani.