Nela Păvăloiu, preşedintele Platformei Europene de Dezvoltare

"Cert este că fiecare român trebuie să pună umărul, indiferent din ce partid este, indiferent din ce entitate, pentru a se trece peste aceste probleme şi pentru a se ajunge la un aviz pozitiv şi un progres în sensul acesta".

Adăugat: 13 Mai 2011
Ultima actualizare:13 Mai 2011

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Bun găsit, tuturor, dumnevoastră, vă spune Victor Caraculacu! După o reuniune la nivel înalt, organizată la Bruxelles, în luna martie a acestui an, reprezentanţii din România ai Platforme Europene de Dezvoltare, în parteneriat cu Departamentul pentru Afaceri Europene şi Institutul European din România, au analizat şi ei în aceste zile, la Palatul Parlamentului, evoluţiile postaderare într-o dezbatere cu tema: "Noii veniţi în Uniunea Europeană cântăresc costurile şi beneficiile". Au fost vizate toate efectele aderărării la spaţiul comunitar, atât cele pozitive, cât şi cele negative. Ce înseamnă şi ce aduc aceste concluzii încercăm să aflăm şi noi în continuare de la doamna Nela Păvăloiu, preşedinte şi fondator al Platformei Europene de Dezvoltare, invitată astăzi la microfonul '"Interviului serii". Bun găsit la Radio România Actualităţi, doamna Păvăloiu!  

Nela Păvăloiu: Bună seara! Bine v-am găsi!. Bună seara, dumneavoastră şi ascultătorilor dumnevoastră!  

Realizator: Tuturor vă reamintesc şi faptul că ne puteţi asculta şi vedea inclusiv online la adresa romania-actualitati.ro. Doamna Păvăloiu, pentru că vorbeam de efecte, de concluzii postaderare, există şi unele efecte negative, pentru că ne-am aşteptat cu toţii la momentul repectiv, la momentul aderării la Uniunea Europeană, să vedem numai efecte pozitive? La ce concluzii aţi ajuns după discuţiile de la reuniunea pe care tocmai am menţionat-o? Ce fel de efecte sunt, în principal, vizibile după momentul aderării la Uniunea Europeană?  

Nela Păvăloiu: Ceea ce pot eu să vă spun este că reuniunea pe care am organizat-o la Bruxelles împreună cu Friends of Europe a avut bineînţeles acea temă de care spuneaţi, "Noii veniţi în Uniunea Europeană cântăresc costurile şi beneficiile", o reuniune la care am avut invitaţi de marcă, în urma căreia comisarul Johannes Hahn pentru politică regională, Hervé Jouanjean, directorul general din cadrul DG Budget, precum şi alte personalităţi europene, am dezbătut aceste subiecte, în care trebuia să venim în România pur şi simplu cu nişte idei foarte clare: care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, ce este bine, ce este rău. În urma acestei reuniuni de la Bruxelles, a urmat masa rotundă din 5 mai, din Parlamentul României, unde am încercat să ne facem o imagine mai concretă despre cum stau lucrurile astăzi. Trebuie să înţelegem că a fi membru în Uniunea European avem şi drepturi şi obligaţii şi trebuie să le cunoaştem, atât drepturile, cât şi obligaţiile. Rolul acestei platforme începe să îşi atingă scopul, pentru ca numai în câteva luni de zile să fi avut două reuniuni importante, în care personalităţi din Europa îşi acordă sprijinul pentru România, pentru mediul de afaceri, pentru mediul politic, iar platforma este cea care să interfereze între mediul de afaceri şi mediul politic.  

Realizator: Aţi avut, să spun, nişte reacţii mai mult sau mai puţin pozitive în urma acestor dezbateri de la oficialii europeni pe care tocmai i-aţi menţionat? Ce v-au spus aceşti oficiali? În ce măsură, să spunem, ultimele evoluţii la nivel european merită cu adevărat a fi remarcate sau sunt remarcabile din punctul lor de vedere?  

Nela Păvăloiu: Trebuie să vă spun că comisarul Hahn a ţinut să precizeze că viitoarea politică de coeziune, precum şi finanţările aferente acesteia vor fi în consonanţă cu obiectivele Strategiei 2020, urmărind să sprijine fiecare stat membru beneficiar în atingerea ţintelor asumate la nivel naţional. De asemenea, a fost subliniată importanţa elaborării unei strategii naţionale, pe care trebuie să ne-o conturăm foarte bine şi în scurt timp, care să urmărească problematica absorţiei fondurilor finanţate prin intermediul politicii de coeziune. În acelaşi timp, Hervé Jouanjean a făcut apel la o utilizare raţională  a resurselor alocate de la nivelul Uniunii Europene, amintind de contrângerile generate de criza economică şi financiară, de presiunile la care au fost supuse atât bugetele naţionale, cât şi cel comunitar. Vreau să vă spun că participanţii la conferinţa din Bruxelles şi-au exprimat în primul rând simpatia faţă de prezenţa noastră la acea masă rotundă, faptul că societatea civilă apare în prim plan şi încearcă să pună sprijinul, pentru că nu putem să aşteptam numai ca guvernul sau cinveva să ne rezolve nouă problemele.  

Realizator: Aţi vorbit puţin mai devreme de Strategia 2020, practic încă o strategie, o urmare a unei întregi serii de strategii elaborate anterior la nivelul Uniunii Europene. De cele mai multe ori jurnaliştii privesc şi au date privind aceste strategii, ele sunt mai mult tehnice, este adevărat, dar în ce măsură era nevoie de o nouă strategie? Cum credeţi că ar putea ea să faciliteze nişte procese care anterior, cel puţin la prima vedere, la nivel european, păreau a fi mai mult formale sau privite mai mult formal?

Nela Păvăloiu:
După părerea mea, cred că trebuie să explicăm mai în detalii ce înseamnă această strategie. Toată lumea vorbeşte, Uniunea Europeană, marea familie europeană, strategiile, tratatele de la Lisabona... În urma acestor multe necesităţi a luat fiinţă Platforma Europeană de Dezvoltare, care îşi propune pe de o parte să îşi desfăşoare activitatea în ţară, creând dezbateri şi evenimente, fiind aproape de oameni, explicându-le ce înseamnă marea familie europeană, ce înseamnă Strategia 2020, ce trebuie să facem, ce trebuie să ne sperie, iar pe de altă parte să mergem la Bruxelles - şi nu numai - şi să încercăm să facem o imagine a României şi să aducem în prim-plan şi interesele noastre acolo. Este foarte mult de discutat pe Strategia 2020. Lansarea platformei, care a avut loc anul trecut, la Bruxelles, a avut această temă de început pe agendă, Strategia 2020, să ne gândim la buget, la convergenţa economică, la implicarea statelor pentru a ieşi din acest impas al crizei, de problemele noilor state, şi aici mă refer şi la România şi Bulgaria, cu precădere în problematica Schengen. Deci sunt foarte multe aspecte care..., o agendă foarte largă, dar cred că ar trebui, pe capitole şi în diferite emisiuni, în diferite dezbateri şi pe înţelesul tuturor...  

Realizator:
Să insistăm un pic asupra momentului înfiinţării Platformei Europene de Dezvoltare. Practic, ce reprezintă ea la nivel european şi ce reprezintă ea la nivel naţional? În ce sens, să spunem, structurile colaborează sau sunt disponibile variante de colaborare între reprezentanţii Platformei la nivel european şi cei din România?  

Nela Păvăloiu: Platforma a luat naştere cu scopul valorificării unui atribut dublu. Ea este o organizaţie românească, ca şi statut, un ONG, deci neguvernamental, Platforma nu face politică, dar este europeană prin vocaţie. Să vă gândiţi ca la un vehicul, o masă rotundă la care se reunesc companiile din domeniul public, din domeniul privat, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile atât din România, cât şi din Uniunea Europeană, reprezentanţi ai guvernului, reprezentanţi ai Comisiei. Toate aceste entităţi lucrează împreună, astfel încât proiecte şi politici dezvoltate de Uniunea Europeană şi de către organizaţiile internaţionale să poată reflecta şi interesele româneşti. Noi ne-am propus să oferim mediului politic instituţional, de afaceri şi cultural un instrument de promovare a intereselor româneşti la Bruxelles în relaţia cu instituţiile comunitare. La masa de dezbatere a Platformei Europene de Dezvoltare veţi întâlni reprezentanţi din toate partidele politice, din toate mediile de afaceri, din toate instituţiile europene, pentru că Platforma îşi propune acum, când este atât de multă nevoie, să concretizeze cât mai multe proiecte şi să sprijine mediul de afaceri, să sprijine şi mici întreprinzători de la oraşe şi sate, experţi afiliaţi ai Platformei să poată să ofere consultanţă în ţară, acolo unde este nevoie, să încercăm puţin să mărim gradul de absorbţie al fondurilor, să încercăm puţin să înţelegem mai bine că trebuie să punem umăr de la urmăr ca să facem ceva şi să nu mai aşteptăm aşa şi să ne plângem de milă.  

Realizator: Este această problemă a absorbţiei fondurilor comunitare principalul obstacol în perioada imediat următoare pentru eliminarea - să spunem - unor decalaje deja existente între statele est-europene şi /vest/, statele mai noi membre ale Uniunii şi statele mai vechi membre ale Uniunii Europene?/

Nela Păvăloiu:
Da, acest subiect s-a discutat şi la Bruxelles. Domnul Hervé Jouanjean a făcut apel la o utilizare raţională a resurselor alocate de la nivelul Uniunii Europene, amintind totodată şi de constrângerile generate de criza economică şi financiară, de presiunile la care au fost supuse atât bugetele naţionale, cât şi cele comunitare. La dezbaterea din Parlamentul României a fost prezentat de către o companie de consultanţă un ritm de atragere a banilor europeni, până în 2015, doar   ntr-un procent de 38%, ceea ce este foarte, foarte puţin, în timp ce domnul Leonard Orban, consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, a atras atenţia asupra ratei scăzute, care în acest moment este în jur de 3,2%, în timp ce Polonia, de exemplu, are o rată de absorbţie de 20%. Este foarte, foarte clar că ne trebuie un mecanism care să încerce să mărească gradul de absorbţie al fondurilor şi cred că trebuie ceva practic, pentru că numai să discutăm, să discutăm şi să spunem trebuie, trebuie nu este de acord. Eu invit oamenii de afaceri să se consulte cu experţii afiliaţi ai Platformei, atât în scrierea proiectelor, cât şi în susţinerea lor, iar de cele mai multe ori unele zone din ţară, care au nevoie de infrastructură, de anumite proiecte pe mediu, sănătate, cred că nici nu ştiu cum trebuie, unde trebuie să se adreseze şi ce trebuie să facă. Cred că aici rolul Platformei intervine în aceste momente şi le spunem tuturor: platforma este la dispoziţia oamenilor de afaceri, cu experţi afiliaţi, haideţi să vedem ce putem face ca să creştem această absorbţie...  

Realizator:
Plecând chiar de la scrierea acestor proiecte şi de la conceperea...  

Nela Păvăloiu: Plecând de la scriere, implementare şi susţinerea acestor proiecte. Interferenţa mediului de afaceri cu instituţiile, aşa cum a fost concepută Platforma, că de asta s-a înfiinţat ea.   

Realizator: Tuturor că reamintesc faptul că ascultaţi "Interviul serii", la Radio România Actualităţi. Invitatul nostru este astăzi doamna Nela Păvăloiu, preşedinte şi fondator al Platformei Europene de Dezvoltare. Nu uitaţi, ne puteţi asculta şi urmări inclusiv online la adresa romaniaactualitati.ro. Doamna Păvăloiu, în context, s-a vorbit în aceste zile destul de mult şi, aş spune în mod plastic, evident, de extinderea de tip Big Bang a Uniunii Europene, de rezultatele acestui moment istoric. Cât de bună, să spunem, a fost această decizie? O extindere de tip Big Bang eu o înţeleg ca fiind continuarea unui proces aparent iniţial lent, printr-un moment de explozie. Cu alte cuvinte, o extindere rapidă, care a inclus un număr mare de state. A fost un moment benefic? Cât de bună a fost această decizie şi cum a influenţat ea o posibilă sau cum poate influenţa ea o posibilă viitoare extindere a Uniunii Europene?  

Nela Păvăloiu: Da, într-adevăr, la toate conferinţele a fost în prim-plan această extindere. Sunt păreri şi păreri, concluzii şi concluzii.  

Realizator:
Este împărtăşită această părere de invitaţii pe care i-aţi avut?  

Nela Păvăloiu: Da, da, da.Extinderea Uniunii la 27 de membri, a mutat, fără îndoială, centrul de greutate a blocului comunitar. Cu toate acestea, în timp ce Comisia Europeană este convinsă că admiterea a 12 noi membri în 2004 şi 2007 a fost un imens succes, dar totuşi sunt persoane care se întreabă dacă nou veniţii profită cu adevărat la maxim de beneficiile statutului de membru al Uniunii Europene. Şi în cadrul temei, "Noii veniţi în Uniune cântăresc costurile şi beneficiile", s-a discutat acest subiect asupra extinderii de tip Big Bang a Uniunii în 2004. Cred că, poate şi ca o consecinţă a crizei economice care a cuprins Europa şi întreaga lume, bineînţeles, tensiunile...  

Realizator:
A schimbat perspectivele.  ela Păvăloiu: ... da, tensiunile din aşa-zisele "state membre vechi şi noi" au ajuns din ce în ce în atenţie.  ealizator: A dispărut confruntarea, să spunem, am văzut, ca o concluzie, la un moment dat, a dispărut un fel de "starea de confruntare", sigur, aici folosesc ghilimelele de rigoare, între estul şi vestul Europei. Nu!? 
 
Nela Păvăloiu: Da.  

Realizator: S-ar putea spune că este unul dintre principalele puncte pozitive acumulate. Vorbim aici de o destindere, care, vorbesc din punct de vedere politic, poate lăsa locul unei colaborări economice viitoare mai bune.  

Nela Păvăloiu:
Da, aţi marcat foarte bine. Într-adevăr asta este şi părerea mea. Vreau să vă spun că, pe de altă parte, din punct de vedere politic, pentru că suntem în acest Big Bang, deci ultimele două ţări, probabil că România se află la o răscruce şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Europa de Vest, în condiţiile în care România nu a fost acceptată încă în Spaţiul de liberă circulaţie Schengen, şi atunci bineîţneles că există o serie de tensiuni acumulate între România şi statele din vestul Uniunii Europene. Dar, prin eforturi susţinute, şi se fac eforturi şi s-au făcutc eforturi susţinute, şi noi am atins acest subiect la Bruxelles. Sper să fim fericiţi în scurt timp şi atunci se mai pierd din animozităţi, la fel ca şi Bulgaria.  

Realizator:
Practic, ultimele state membre sau, mă rog, devenite membre ar avea o situaţie mai puţin bună decât statele intrate anterior în Uniunea Europeană, practic, sunt ele defavorizate de acest statut, ca fiind ultime intrate în rândul Uniunii Europene sau şansele sunt egale, chiar dacă, sigur, perioada de timp necesară aderării la Uniunea Europeană a fost mai lungă pentru România sau vecina ei, Bulgaria, în comparaţie cu statele, să spunem, cel puţin din zona central-europeană?  

Nela Păvăloiu:
În mod normal, nu ar trebui să fie o defavorizare, aşa cum am înţeles şi de la oficialii care au fost prezenţi la conferinţa de la Bruxelles, asta ar fi normal, dar probabil că este puţină diferenţă între ce ar fi normal şi ce este...  

Realizator:
Ce este scris şi ceea ce este în realitate.  

Nela Păvăloiu: Ce este scris şi ce este în realitate. Cert este că fiecare român trebuie să pună umărul, indiferent din ce partid este, indiferent din ce entitate, pentru a se trece peste aceste probleme şi pentru a se ajunge la un aviz pozitiv şi un progres în sensul acesta.  

Realizator:
Mulţumesc pentru timpul acordat invitatului "Interviului serii". La Radio România Actualităţi a fost astăzi doamna Nela Păvăloiu, preşedinte şi fondator al Platformei Europene de Dezvoltare.

 

Interviu realizat de Victor Caraculacu şi difuzat, joi, la Radio România Actualităţi


Monitorizarea:Agenţia de presă Rador


 



Autor:
Victor Caraculacu
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
13 Mai 2011


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza