Negocierile de la Ministerul Muncii dintre reprezentanţii sindicatelor din educaţie şi cei ai Executivului pe tema Legii salarizării unitare continuă marţi, după ce cu o zi înainte discuţiile s-au încheiat fără nici un rezultat.


Sindicatele au venit cu propunerea de majorare a coeficienţlor pentru cadrele didactice debutante şi, astfel, au cerut cel puţin 2,4, - 2,5, pe o scală de la 1, la 15.


Proiectul de lege prevede, în forma actuală, 1,9.


De aceea, ministrul muncii, Ioan Botiş, a anunţat că nu pot fi prezentate datele finale, întrucât se mai fac simulări şi calcule, pentru coeficienţii avansaţi de sindicate.


În plus, aceştia mai cer ca un profesor cu vechime şi toate gradele să fie plasat la jumătatea grilei de salarizare.


Cadrele didactice afiliate federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ pichetează sediul Ministerului Educaţiei.


În faţa instituţiei se află un grup restrâns de sindicalişti , nemulţumiţi , în principal de proiectul Legii salarizării unitare în sistem bugetar.


Ei susţin că în noua grilă de salarizare din sistem bugetar, dascălii se regăsesc la cel mai jos nivel faţă de toate celelalte categorii bugetare , informează redactorul Radio România Actualităţi.


Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a anunţat, după negocierile de luni, că forma finală a Legii salarizării unitare a bugetarilor va fi gata joi, 20 octombrie.


Nemulţumiţi de nivelul salariilor profesorii au protestat şi luni, în faţa Ministerului Educaţiei.


Ministrul a precizat că nu poate fi luată o decizie în ceea ce priveşte coeficienţii din grila de salarizare, pentru că încă se mai fac simulări.


"Deocamdată facem câteva simulări. Am acceptat unele discuţii pe coeficienţi şi, după ce vom avea practic rezultatele finale, vom anunţa care sunt aceste rezultate", a spus Botiş.


Preşedintele sindicatului Alma Mater, Anton Hadăr, susţine însă că educaţia este poziţionată prea jos în grila de salarizare.


"Încă educaţia este Cenuşăreasa sistemului bugetar românesc, noi având un coeficient de ierarhizare mediu 2,97, în timp ce administraţia publică are 3,15, sănătatea are 3,33. Deci, reţineţi că în plasamentul acesta, fără să luăm în seamă apărarea, securitatea şi aşa mai departe, noi suntem ultimii", susţine liderul sindical.


În teritoriu, mai mulţi profesori au declanşat un protest spontan şi nu au intrat la cursuri pentru două ore.


Şi angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Bistriţa Năsăud şi-au întrerupt lucrul pentru a solicita salarii decente.

Nemulţumiri ale funcţionarilor de la Parlament

Ameninţări cu posibile proteste vin şi din partea funcţionarilor publici parlamentari care deocamdată au refuzat să-şi facă publice nemulţumirile.


Funcţionarii publici parlamentari ameninţă cu eventuale acţiuni de protest necontrolate, dacă problemele privind statutul lor nu îşi vor găsi o rezolvare, după cum se menţionează în adresa trimisă celor două Camere.


Unul dintre liderii protestatarilor a declarat, sub protecţia anonimatului, pentru Radio România, că situaţia funcţionarilor publici parlamentari este acum "pe un butoi de pulbere, iar lucrurile ar putea scăpa de sub control dacă solicitările lor nu vor fi soluţionate măcar în parte".


Rezervat cu privire la această problemă a fost şi chestorul Senatului, Ion Chelaru.


"Ceea ce este evident - şi apreciem sindicatele pentru acest lucru - nu au cerut majorări salariale, adică au înţeles momentul deosebit de greu. Ni s-au cerut condiţii mai bune de muncă, reaşezarea unor compartimente, dar e o chestiune pe care aş vrea să v-o comunic public după ce văd documentul, după ce îl studiez şi după ce mă întâlnesc cu toţi cei patru chestori", a spus Chelaru.


Deputaţii şi senatorii s-ar putea pronunţa asupra acestor revendicări în şedinţele următoare ale conducerii Parlamentului, după cum a mai precizat chestorul Senatului, Ion Chelaru.