Două autorităţi publice nu pot dispune de competenţe identice în cadrul aceleiaşi proceduri, precizează Curtea Constituţională, în motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

În documentul publicat, judecătorii precizează că au constatat că există un conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul justiţiei.

În motivare, Curtea stabileşte că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte care sunt, în esenţă, diferite.

Instanţa constituţională arată că problema de drept care a făcut obiectul sesizării a fost determinarea întinderii şi conţinutului sintagmei "sub autoritatea ministrului justiţiei".

Astfel, judecătorii consideră că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, el având competenţe complete în ceea ce priveşte autoritatea asupra procurorilor, în timp ce preşedintelui nu i se poate recunoaşte o putere discreţionară, ci o putere de verificare a regularităţii şi legalităţii procedurii.

În consecinţă, refuzul şefului statului de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA l-a pus pe ministrul justiţiei în imposibilitatea de a-şi exercita competenţele conferite de Constituţie, ceea ce a dus la un conflict juridic de natură constituţională. Pe lângă motivarea deciziei adoptate cu majoritate de voturi, documentul publicat pe site-ul CCR mai conţine şi opinii separate.

Livia Stanciu şi Daniel Morar consideră că şeful statului şi ministrul justiţiei şi-au exercitat competenţele constituţionale fără să îşi aroge competenţele altor autorităţi.

Alţi doi judecători, Marian Enache şi Maia Teodoroiu, susţin, într-o opinie concurentă, că divergenţa dintre secţia de procurori a CSM şi ministrul justiţiei a condus la transmiterea către preşedinte a premiselor unui conflict, pe care acesta ar fi urmat să-l soluţioneze prin verificarea respectării regularităţii condiţiilor legale ale propunerii de revocare şi, în consecinţă, prin emiterea unui act juridic.

În final, Curtea atrage atenţia că, indiferent cine a generat conflictul constituţional, autorităţile au obligaţia să se conformeze deciziilor sale, ceea ce în cazul de faţă înseamnă semnarea de către preşedinte a decretului de revocare din funcţie a şefei DNA.