Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI

"Cred că noul program cu FMI, cu Comisia Europeană, va cuprinde un segment important în ceea ce priveşte continuarea reformelor structurale şi eficientizarea companiilor de stat, atât din domeniul energiei, cât şi din domeniul transporturilor".

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI

Articol de Alexandra Andon, 22 Octombrie 2010, 10:36

Realizator: Delegaţia FMI se află la Bucureşti pentru noi discuţii cu autorităţile române. Invitatul ediţiei de astăzi este reprezentantul României la FMI, domnul Mihai Tănăsescu. Bună ziua, bine aţi venit! Şi vă mulţumim.



Mihai Tănăsescu: Bună ziua!


Realizator: Aş vrea, pentru a stabili coordonatele acestei discuţii, să clarificăm de la început care sunt obeictivele acestei misiuni a delegaţiei FMI la Bucureşti. Sunt de două tipuri, unele care privesc bugetul, execuţia bugetară de anul acesta şi unele care privesc bugetul de anul viitor.

Mihai Tănăsescu: Aţi intuit perfect. Discuţiile sunt localizate pe două paliere. Un palier este legat de evaluarea ţintelor care au făcut parte din actualul program, la sfârşitul trimestrului al III-lea, la sfârşitul lui 30 septembrie, iar al doilea palier de discuţie este mai larg, dacă vreţi. Sunt nişte discuţii preliminare legate de identificarea eventualelor componente de program pentru aranjamentul care urmează să fie încheiat în anul care urmează. În primele zile am discutat problemele legate de legea pensiilor, de legea salarizării unitare, problema companiilor de stat care sunt sub umbrela Ministerului Economiei. Am discutat problema sistemului bancar şi, în general, a politicii monetare. Urmează ca în această după-amiază să continuăm cu discuţii la Ministerul Finanţelor legat de - ceea ce aţi menţionat şi dvs la începutul acestei emisiuni - bugetul pe anul acesta şi, sigur, modul în care bugetul pe 2011 urmează să fie construit.

Realizator: Când ar putea să fie încheiate discuţiile privind un nou acord pentru anul viitor?

Mihai Tănăsescu: Am menţionat de la bun început că de data aceasta discuţiile sunt preliminare pentru un nou acord. Sunt discuţii legate de dorinţa autorităţilor române de a identifica care să fie principalele sectoare de cooperare în perioada următoare. Şi, sigur, ele se vor axa în continuare pe o consolidare fiscală mai puternică, dar, probabil, vor fi abordate şi elemente legate de îmbunătăţirea capacităţii administrative a României pentru atragerea fondurilor europene şi, nu în ultimul, rând o eficientizare mai bună a companiilor de stat, atât la nivelul Ministerului Transporturilor, cât şi la nivelul Ministerului Economiei.

Realizator: Aţi vorbit despre evaluarea felului în care s-a făcut până acum execuţia bugetară în primele trei trimestre ale anului 2009. Care ţinte au fost atinse şi care nu?

Mihai Tănăsescu: Din datele preliminare pe care le-am avut la dispoziţie până în prezent, pot să afirm că principalele ţinte legate de deficitul fiscal, pe de o parte, dar şi cheltuielile curente şi veniturile care au fost prognozate sunt ţinte care putem să le considerăm ca atinse la sfârşitul lunii septembrie. O problemă care, sigur, trenează de foarte multă vreme şi este o problemă structurală a României este problema aceasta a arieratelor. Vom continua să discutăm această problemă. Sperăm ca din datele pe care le vom obţine în zilele următoare să putem să constatăm o îmbunătăţire a acestui fenomen, în sensul reducerii stocului de arierate. Cert este că avem ca ţel principal sfârşitul acestui program să prindă România cu stocul arieratelor deja eliminat. Sigur, va fi un proces complex, un proces care ţine de o disciplinare a execuţiei financiare, atât la nivel central, dar mai ales la nivel local. Aceste arierate, menţionam şi cu altă ocazie, ele se regăsesc în marea lor majoritate, mai mult de jumătate, la nivelul colectivităţilor locale. Probabil că acolo este nevoie de o îmbunătăţire a managamentului finanţelor publice la nivel local şi, sigur, o eşalonare corectă a plăţii acestor arierate către beneficiari.



Realizator: Dar ce resurse ar putea să mobilizeze guvernul pentru a plăti aceste arierate?


Mihai Tănăsescu: După cum bine ştiţi, o problemă importantă a plăţii acestor arierate a fost legată de discuţia din luna trecută, din luna septembrie, în boardul FMI, a celei de a cincea revizuiri a programului.La acel moment, am convenit ca din resursele bugetare, fără afectarea deficitului bugetar, să se efectueze plăţi de aproximativ două miliarde de lei pentru stingerea obligaţiilor în domeniul sănătăţii.
Acest lucru s-a întâmplat şi, sigur, a creat o perspectivă pozitivă în reducerea stocului de arierate la nivelul segmentului sănătate. Probabil că în discuţiile din aceste zile vom identifica nişte resurse, fără să afecteze, aşa cum subliniaţi şi dumneavoastră, celelalte plăţi curente pentru a putea reduce arieratele la nivelul colectivităţilor locale.

Realizator: Cu alte cuvinte, plata acestor arierate nu ar fi un motiv pentru disponibilizări suplimentare, adică pentru a lua banii de la salarii, spre exemplu.

Mihai Tănăsescu: Nu, nici gând de aşa ceva. Nu, această problemă a salarizării, a numărului de persoane din administraţia publică a fost discutată, a fost stabilită; nu se mai revine asupra ei. Deci nu există sub niciun motiv o posibilitate ca acest lucru să se întâmple în timpul discuţiilor de acum.

Realizator: Iar numărul de disponibilizări va fi acela stabilit la începutul anului.

Mihai Tănăsescu: Este foarte corect. Deci numărul care a fost stabilit se regăseşte public în scrisoarea de intenţie pe care am aprobat-o, de dată recentă. Acestea sunt datele finale pentru continuarea reformării aparatului public.

Realizator: Pe de altă parte, se ştie că, atunci când au fost luate măsurile de restructurare a cheltuielilor în sectorul bugetar, iniţial s-a intenţionat o reducere temporară a pensiilor cu 15%, dar că, nefiind acceptată de către Curtea Constituţională, a trebuit înlocuită cu măsura creşterii TVA cu 5%. În acest condiţii, efectele au fost aceleaşi? Efectul posibil al scăderii cu 15% a pensiilor este acelaşi cu cel al creşterii TVA cu 5%?

Mihai Tănăsescu: Această creştere a TVA cu 5 puncte procentuale a avut două tipuri de efecte: un efect asupra veniturilor bugetului de stat, care au crescut în ultimele două luni şi putem să observăm acest lucru din volumul total al încasărilor, şi, sigur, a avut un efect mai puţin dorit, în sensul unei creşteri temporare, dar accelerate a ratei inflaţiei. Continuând pe acest palier al ratei inflaţiei, e clar că această creştere cu 5 puncte procentuale va fi absorbită în trimestrele următoare, în aşa fel încât, din estimările noastre, la sfârşitul anului viitor - 2011, rata inflaţiei va coborî în ţinta pe care BNR şi-a propus-o undeva în jurul cifrei de 3%. Cred că o colectare mai corectă a TVA, sigur, la acest procent de 24%, dar printr-o îmbunătăţire a administraţiei fiscale, trebuie să reprezinte în permanenţă un obiectiv principal pentru autorităţile române.

Realizator: De unde ar putea să atragă, anul viitor, Guvernul României fonduri, bani în plus?


Mihai Tănăsescu: Vă referiţi la bani aferenţi bugetului sau la bani aferenţi finanţării deficitului bugetar?

Realizator: Bani către buget. Din punctul de vedere al unui nespecialist, important este câţi bani vin la buget.

Mihai Tănăsescu: Pentru anul 2011 ne propunem să avem o creştere a veniturilor, care are la bază trei mari elemente. Un prim element este legat de prognoza pe care am identificat-o de dată recentă, în sensul că economia îşi va schimba trendul; economia va avea o creştere economică, chiar dacă ea va fi timidă, între 1,5 şi 2%, dar ea va avea o percepţie de schimbare de trend, ceea ce va conduce la unele resurse suplimentare pentru buget. Al doilea palier este legat de faptul că colectarea care s-a început prin reforma administraţiei fiscale, în anul 2009 şi 2010, va conduce în mod cert la o îmbunătăţire a colectării în 2011. Şi, nu în ultimul rând, cred că sentimentul de îmbunătăţire, percepţia de un mers către un drum normal va duce în mod cert şi la conformare mai puternică din partea contribuabililor către bugetul de stat.
Deci, sunt elemente cuantificabile şi, sigur, elemente psihologice, care sunt importante în acest demers. Cred că amândouă împreună vor duce la un plus de venituri în anul care urmează.

Realizator: Pe de altă parte, dacă viitorul acord cu FMI va fi de tip precautionary, nu va mai fi vorba despre un împrumut către România. Va fi însă nevoit statul român să se împrumute din alte părţi?

Mihai Tănăsescu: Desigur, sunt uneori surprins văzând polemica din media românească, spunând "statul trebuie să se împrumute, trebuie să ia bani". Statul s-a împrumutat de fiecare dată, statul s-a împrumutat şi înainte de '89, s-a împrumutat şi după 1989. Statul se împumută continuu, constant, permanent, pentru a face faţă acestor cheltuieli cu care se confruntă, deci nu este o noutate. Ceea ce este nou, cred, în 2011 este că, în cazul în care acest acord de tip preventiv va fi semnat cu autorităţile din România, el va conduce, dacă vreţi, la o ancoră supliementară pentru România în ceea ce priveşte creşterea de credibilitate pe pieţele externe. Aceasta înseamnă de fapt că banii pe care România îi va împrumuta de pe pieţele externe vor avea treptat un cost din ce în ce mai redus, de fapt acesta şi este, dacă vreţi, scopul unui asemenea nou aranjament, de a crea credibilitate, de a crea o anumită stabilitate şi, nu în ultimul rând, de a crea mai multă eficienţă la nivelul companiilor de stat, la nivelul administraţiei publice ş.a.m.d. Deci acest proces de finanţare a deficitului ţării este un procent continuu, un procent constant, important este să realizăm ca sumele pe care le atragem să fie făcute venit la buget la un cost cât mai scăzut.


Realizator: Creează probleme pentru anul viitor faptul că va fi un an de vârf pentru rambursarea unei părţi a datoriei? Serviciul datorii extrene va fi destul de mare?


Mihai Tănăsescu: Serviciul datorii externe este, cred eu, sub control. Nu există niciun fel de emoţie vizavi de neplata acestei obligaţii pe care România o are la extern. România are un trecut foarte puternic din acest punct de vedere, niciodată, dar absolut niciodată nu a întârziat vreo plată la extern. Rezervele Băncii Centrale sunt suficient de mari, sunt solide, sunt asigurătorii de stabilitate şi toate obligaţiile vor fi achitate. Sigur, se pune problema şi am văzut de dată recentă că va trebui să plătim acest împrumut, generaţiile viitoare. Nu, acest împrumut va fi plătit începând din 2012 în mod treptat, sursele sunt bine identificate din acest punct de vedere, aşa cum spuneam rezervele Băncii Centrale sunt foarte puternice şi pot să facă faţă acestui exerciţiu de rambursare.

Realizator: Ce credeţi că va fi nou în felul în care va fi gândit bugetul pentru 2011? În primul rând. În al doilea rând, propunerea guvernului a fost de a creşte salariul minim pe economie la 700 de lei. S-a discutat şi despre revenirea, anul viitor, a salariilor la nivelul..., din sistemul bugetar, bineînţeles, la nivelul dinainte de tăierea cu 25%?

Mihai Tănăsescu: Este o întrebare complexă, care incumbă mai multe răspunsuri.

Realizator: Sunt cam trei întrebări, este adevărat.

Mihai Tănăsescu: Să le luăm pe rând. Deci 2011 cred că va fi anul în care, aşa cum menţionam mai devreme, economia va începe să crească. Bugetul pe 2011 urmează să fie finalizat şi, sigur, prezentat parlamentului pentru a fi aprobat. E clar că, aşa cum se prezintă în prezent noutatea majoră, dacă vreţi, a lui 2011 este aprobarea acestei legi a responsabilităţii fiscale. Această lege, de fapt, creează un cadru de a disciplina modul de cheltuire a banului public nu numai pe un an, pe o perioadă mai lungă, de trei ani de zile. Deci, o priortizare a proiectului, o identificare foarte clară a resurselor şi, sigur, a cheltuielilor care trebuie făcute pe o perioadă de trei ani de zile va crea un cadru de stabilitate în ceea ce priveşte execuţia bugetară în 2011, dar şi în anii care urmează. Legat de întrebările adiacente con,strucţiei bugetului de salariu minim, de salariile care au fost tăiate cu 25%, aceste lucruri nu au fost încă abordate în discuţiile cu autorităţile, până în prezent, până astăzi.

Am luat notă. dacă vreţi, de dezbaterile publice care au loc pe această temă vizavi de posibilitatea creşterii salariului minim concomitent cu o descreştere a contribuţiilor sociale.Şi aici, aici aş vrea să fiu foarte clar. Fără discuţie că contribuţiile sociale sunt mari în România. Acest lucru este un lucru clar constatat. Dar, în acelaşi timp, cred că cel mai important pentru România este că procesul de ajustare, procesul de restructurare trebuie să fie unul credibil, trebuie să fie unul sustenabil, trebuie să fie un proces care vine de la sine şi nu este impus. De aceea, cred că o creştere a salariului minim în segmentul bugetar, care, în mod cert, va atrage şi o creştere a salariului minim în segmentului privat, va duce la o scădere de competitivitate, va duce la o scădere a posibilităţii ca România să exporte la o valoare competitivă pe piaţă; va duce, probabil, la eliminarea unor locuri de muncă; va duce la o constrângere din partea segmentului privat în ceea ce priveşte dezvoltarea. Deci, trebuie să privim foarte atent când luăm o măsură de genul acesta, să-i vedem nu numai calităţile sau numai aspectele pozitive, dar şi aspectele negative adiacente, care pot să conjuge din acest lucru. De aceea, încurajez discuţiile care au loc în momentul de faţă, să avem o atitudine balansată şi una focalizată în special pe problemele de calitate a măsurilor pe care urmează să le luăm.


Realizator: De ce insistă delegaţia FMI asupra unei noi legi a salarizării unitare în sistemul bugetar? Aţi spus şi dvs că este necesară. Ea abia a fost adoptată anul trecut, o variantă a legii.


Mihai Tănăsescu: O variantă incompletă. O variantă care nu răspundea, dacă vreţi, principiilor pe care le-am stabilit de comun acord. Actuala variantă, care, sigur, are la bază principii solide, poate să constituie, cred, o bază de plecare foarte importantă. Salarizarea, vedeţi, în ultimii 20 de ani în segmentul public a fost..., vreau să-mi găsesc cuvântul perfect aici, a fost, cred, o problemă care nu a fost rezolvată pentru foarte multă vreme. A venit timpul - şi viaţa ne împinge către aşa ceva - în a găsi o soluţie, cred eu, corectă pentru viitor. Această lege a salarizării, care, repet, este un pas important din punct de vedere al reformei structurale în domeniu, va trebui să constituie un T0, un punct de plecare, pentru ca în perioada următoare salariaţii care vor rămâne în segmentul public şi vor dori să lucreze în acest sector să aibă clar ce se întâmplă cu venitul lor, să ştie clar cariera lor către ce se duce şi să fie foarte bine informaţi unde pot ajunge. Iar decizia le aparţine, dacă vor sau nu vor să rămână în acest sector public.


Realizator: Nu mă pot abţine să nu vă pun o întrebare în legătură cu ceea ce acum pare să fie o ştire a zilei, faptul că leul se depreciază uşor în faţa euro. Vreun motiv de îngrijorare?


Mihai Tănăsescu: Sigur, dacă observăm ce se întâmplă la nivel regional, vedem că există o tendinţă de depreciere a monedelor locale la nivelul mai multor ţări din regiune. Este clar că, într-o perioadă de decizii politice mari, cum este şi cazul României actual, investitorii să aibă un tip de acţiune mai rezervat, un tip de acţiune mai puţin pozitiv, ceea ce face ca, probabil, anumite sume de bani să iasă din ţară, ceea ce face posibil, aşa cum spuneaţi, ca leul să aibă un trend descrescător. Cred că este doar o problemă temporară. Aşa cum noi am analizat şi am prezentat boardului directorilor executivi, leul, în acest trend de 4,1-4,3, este de fapt punctul de inflexiune, în echilibru, dacă vreţi, cu situaţia economiei la ora actuală.Sigur, după cum bine ştim, elementul emoţional este puternic în aceste zile, dar, plecând de la o analiză foarte concretă şi corectă a valorilor, a structurii economiei româneşti, cred că valoarea monedei naţionale, aşa cum spuneam, în această marjă 4,1 - 4,3, este cea corectă.


Realizator: S-a discutat la Ministerul Economiei despre restructurarea companiilor de stat. Ce presupune această restructurare, de când ar urma să înceapă şi cu ce ar fi ea benefică?


Mihai Tănăsescu: Este o problemă structurală a României această problemă a companiilor de stat şi nu numai la Ministerul Economiei şi Ministerul Transporturilor. Sigur, în dimineaţa aceasta la Ministerul Economiei am identificat, dacă vreţi, un set de companii care trebuie în continuare monitorizate şi trebuie să găsim împreună...


Realizator: Ne puteţi da exemple?


Mihai Tănăsescu: Sigur, vă pot da şi câteva exemple. Este vorba de Compania Naţională a Huilei, în primul rând, care înregistrează pierderi foarte mari, acumulează datorii foarte mari, care vin din urmă. De asemenea, este vorba de companii din domeniul energetic. E clar că, în momentul de faţă, această problemă a societăţilor cu capital de stat este una importantă. De ce? Fiindcă, vedeţi, subvenţiile care pleacă de la bugetul de stat către aceste companii nu întotdeauna au fost, spun specialiştii în domeniu, la nivelul cerinţelor. Părerea mea este că în momentul de faţă trebuie să fim bine determinaţi ca restructurarea acestor companii să nu mai ţină cont de venituri care să vină din bugetul de stat către ele. Ele trebuie structurate în aşa fel încât să poată să trăiască prin ele înşile. Cred că în momentul de faţă a venit, dacă vreţi, vremea ca companiile publice să nu mai fie primitoare de fonduri de la buget, ci, din contră, să fie companii care aduc bani la bugetul statului. Deci, cred că noul program cu FMI, cu Comisia Europeană va cuprinde un segment important în ceea ce priveşte continuarea reformelor structurale şi eficientizarea companiilor de stat, atât din domeniul energiei, cât şi din domeniul transporturilor.

Realizator: Dar ce înseamnă restructurarea lor?


Mihai Tănăsescu: Restructurarea este un cuvânt, dacă vreţi, larg, incumbă foarte multe multe lucruri, incumbă, dacă vreţi, o revizuire a funcţiilor companiei, are în vedere o dimensionare corectă a veniturilor pe care le poate realiza, are în vedere o dimensionare corectă a preţurilor pe care trebuie să le stabilească, are în vedere, dacă vreţi, un tip de management care să creeze o anumită predictibilitate. Deci, restructurarea incumbă mult mai multe elemente decât, să zic, elementul "dăm afaraă sau nu". Deci important este ca, prin noua structură, compania să poată să-şi definească bine rolul şi nu în ultimul rând să-şi creeze acea valoare adăugată pentru societate.


Realizator: Dar care sunt motivele pentru care aceste companii, mai degrabă, primesc bani de la bugetul de stat decât să...? Cum se ajunge ca ele să fie atât de ineficiente?


Mihai Tănăsescu: Este foarte simplu. Şi vă dau doar un exemplu. Compania Naţională a Huilei cheltuieşte, la 1.000 de lei producţie, 1.880 de lei. Deci este clar că producţia pe care o realizează este ineficientă, este nerentabilă. Şi atunci, compania, managementul companiei trebuie să găsească acele soluţii pentru a putea să scadă costurile aferente. Sigur, dacă îi întrebaţi pe cei de la Compania Naţională a Huilei, or să spună că nu sunt suficienţi bani care vin de la buget şi de asta fac pierderi. Sigur, este un mod de abordare şi acesta. Dar lucrurile nu se pun de maniera aceasta. Lucrurile..., se arată foarte clar că îmbuntăţirea randamentului, eficienţei unei companii este legată de cum te ajustezi la banii pe care îi ai, în aşa fel încât să nu ai pierderi şi, din contră, să ai profit.

Realizator: Dar aceste companii vor rămâne companii de stat în continuare, toate?

Mihai Tănăsescu: Acesta este un subiect foarte important. După procesul de restructurare, probabil unele vor fi închise, altele vor râmâne viabile, multe dintre ele probabil vor fi privatizate, dacă vreţi, pe un sistem al pieţei de capital, prin vânzarea unor pachete minoritare sau chiar a unor pachete majoritare. Aceste lucruri urmează să fie finalizate în lunile următoare şi, repet, ele vor fi o componentă importantă a noului program.

Realizator: Poate fi vorba aici şi despre companiile din domeniul energiei?

Mihai Tănăsescu: Este, poate fi vorba şi de companii din domeniul energiei, fără discuţie.

Realizator: A existat chiar un proiect de privatizare pe bursă, de listare pe bursă a unor pachete de acţiuni ale firmelor din domeniul energiei, companiilor din domeniul energiei.

Mihai Tănăsescu: Este foarte corect. Chiar şi astăzi, conducerea ministerului a reiterat această dorinţă de a accelera acest proces de listare a unor companii pe bursă. De fapt, ce înseamnă acest lucru? Ca să înţeleagă lumea. O listare pe bursă înseamnă transparenţă, înseamnă că managementul acelei companii vine în faţa investitorilor cu cărţile pe masă şi arată exact cum stă cu bilanţul, ce vulnerabilităti are, ce calităţi are şi, sigur, investitorul decide sau nu a investi în compania respectivă. Şi cred că acest proces de listare la bursă înseamnă în primul rând corectitudine şi transparenţă. Sigur, a vinde pachete minoritare pentru o primă etapă este un lucru foarte importat şi sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.


Realizator: Aţi pomenit şi cuvântul privatizare parţială sau totală, referindu-vă la unele dintre aceste companii de stat; probabil că soarta fiecăreia urmează să fie... sau modalitatea în care se va acţiona urmează să fie decisă caz cu caz. Pe de altă parte, este în grafic vânzarea companiilor din portofoliul AVAS, companiilor care se află..., adică a privatizărilor care erau deja începute în clipa de faţă?

Mihai Tănăsescu: Am avut într-adevăr la data de 30 septembrie, prin actualul acord, nişte companii care ar fi trebuit să fie privatizate, nişte companii mici ca dimensiune, în portofoliul AVAS. Din păcate, s-au făcut progrese minime în acest domeniu. Sperăm ca în perioada următoare aceste lucruri să fie accelerate.

Realizator: Dar în momentul de faţă este... Ce motive sunt pentru care privatizările acestea merg un pic mai greu - e vorba de criză, este vorba despre climatul economic, în general?

Mihai Tănăsescu: E o combinaţie, dacă vreţi, nu este un singur factor.

Realizator: Sunt şanse să se privatizeze bine, să zicem, să se vândă bine, cu cuvinte simple, acum, în condiţii de criză, când banii sunt puţini şi scumpi?

Mihai Tănăsescu: E foarte adevărat, dacă sunt companii atractive, nu e niciun fel de problemă, bani există pentru aşa ceva. Sigur, atractivitatea acestor companii, în special din domeniul energetic, este foarte mare. Deci eu cred că, cu un plan vizionar pe următorii ani, cu un plan de restructurare, care să conducă la eficientziare în primul rând, prin atragere de investiii străine şi apoi de privatizare, eu cred că va fi un succes foarte mare. Şi am să vă dau doar un singur exemplu, fiindcă, probabil, cei care ne ascultă zic: domnule, iar ne vindem ţara, iar vrem să privatizăm. Polonia, care este comparativ la fel de mare ca şi România, a făcut acest exerciţiu în urmă cu câţiva ani de zile. În momentul de faţă, bursa din Polonia a ajuns să fie mai mare decât bursa de la Viena, prin faptul că au avut curajul de a-şi lista pe bursă companiile de stat, iar fondurile care au fost atrase prin acest proces au fost foarte mari, ceea ce a făcut ca Polonia să fie una dintre ţările de succes, dacă vreţi, care au făcut faţă cu bine acestei crize mondiale.

Realizator: Pentru ultimul minut al emisiunii, anul viitor vi se termină mandatul la FMI. Care credeţi că va fi traiectoria dvs ulterior?

Mihai Tănăsescu: E o întrebare foarte simplă şi în acelaşi timp foarte complexă. Este foarte adevărat că în mijlocul anului viitor există această finalizare. În cazul în care directorul instituţiei va dori să continue activitatea cu mine, probabil că voi fi nevoit să fac acest lucru. Dacă nu, sigur, voi căuta să...

Realizator: Toată lumea se întreabă dacă vă atrage sau poate aveţi vreo ofertă din ţară.

Mihai Tănăsescu: Nu, până în momentul de faţă nu există aşa ceva, dar indiferent de ce se va întâmpla...

Realizator: Vreo propunere...

Mihai Tănăsescu: Cred că voi face în aşa fel încât experienţa acumulată să poată fi folosită la cel mai înalt nivel.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult.

Interviul a fost difuzat joi, 21 octombrie la Radio România Actualităţi


Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Exclusivități Radio România 16 August 2023, 08:30

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum

Mircea Geoană susține că ţara noastră are şi toate şansele de a atinge, în următorii 10-15 ani, un nivel de trai similar cu...

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Repornirea Termocentralei de la Mintia,  cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România
Exclusivități Radio România 09 August 2023, 09:42

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România

Noul proprietar al Termocentralei Mintia a prezentat planul de un miliard de euro pe care vrea să-l realizeze cu unitatea...

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România