Fostul preşedinte al UDMR, senatorul Marko Bela a declarat miercuri, la Târgu Mureş, că deşi dezbaterile din săptămânile şi lunile viitoare vor viza ideea de regionalizare, nu exclude varianta care nu prea este discutată în acest moment şi anume cea potrivit căreia România nu are nevoie de regionalizare.

În opinia sa, includerea unui alt nivel de administraţie în România, respectiv cel al regiunilor, ar putea să creeze probleme serioase în ceea ce priveşte birocraţia şi administraţia, motiv pentru care se pune problema dacă într-adevăr România are nevoie, în acest moment, de regiuni sau dacă poate să păstreze actuala împărţire administrativ-teritorială.

Marko Bela a atras atenţia asupra faptului că regiunile de dezvoltare economică sunt artificial create în România, că ele au fost înfiinţate pe baza unei directive europene pentru a uşura activitatea statistică şi pentru a aduce din Bucureşti mai aproape de populaţie proiecte care vizează fondurile europene, fără a se lua însă în considerare vreo tradiţie sau coerenţă economică a zonei respective.

Senatorul UDMR a precizat că dacă actualelor regiuni de dezvoltare economică li se vor acorda puteri administrative, practic nu se va rezolva nimic ci, din contră, se va crea o problemă şi mai mare, tocmai pentru că ele sunt artificiale.

Borbely: Avem nevoie de regiuni economice mai flexibile, formate din trei - patru judeţe

Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, miercuri, tot la Târgu Mureş, că România are nevoie de regiuni economice mai flexibile, formate din 3-4 judeţe, întrucât actualele regiuni de dezvoltare şi-au dovedit ineficienţa şi au sporit disparităţile între zonele bogate şi cele sărace.

Borbely a prezentat un studiu intitulat „Provocările regionalizării în România”, din care reiese, spre exemplu, că deşi Regiunea Vest a pornit de la aceleaşi nivel cu Regiunea Centru, în perioada 1995-2011 s-a distanţat la 7 puncte procentuale din punct de vedere al calităţii vieţii.

Potrivit studiului UDMR, disparităţile între regiuni au crescut, regiunile nord-est, sud-est şi sud au avut cele mai mari scăderi din punct de vedere al dezvoltării şi calităţii vieţii şi nu se pot identifica semnele unei dezvoltări echilibrate.

Borbely a precizat că din cauza acestor disparităţi, Regiunea Centru, spre exemplu, din care fac parte judeţele Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Alba şi Sibiu, va putea ajunge la media Uniunii Europene abia în 65 de ani.

Deputatul a arătat că problema actuală vizează atribuţiile care vor reveni regiunilor, că UDMR are o variantă de regionalizare cu 16 regiuni şi că o va prezenta în discuţiile cu fiecare partid şi cu Guvernul.

Afirmaţiile celori doi membri UDMR, Borbely Laszlo şi Marko Bela, au fost făcute în cadrul întâlnirii iniţiate de UDMR, cu reprezentanţii partidelor politice, deputaţii şi senatorii de Mureş, primarii oraşelor şi municipiilor din judeţ respectiv conducerea Consiliului Judeţean Mureş şi a Prefecturii, având ca temă a discuţiilor priorităţile judeţului Mureş pe anul 2013 şi regionalizarea.