Marian Lupu, preşedinte interimar al Republicii Moldova

"În mod particular, Republica Moldova este interesată în relansarea sectorului industrial, fiindcă am pierdut foarte mult din industrie, în investiţii în sectorul agricol şi agro-alimentar".

Adăugat: 1 Mai 2011
Ultima actualizare:1 Mai 2011

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Realizator: Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, se află într-o vizită de două zile în România, la invitaţia şefului statului român, Traian Băsescu. Discuţiile începute ieri, cu întâlniri la vârf, vizează dezvoltarea relaţiilor bilaterale în context european, dar, aşa cum preciza chiar preşedintele Lupu, vizita sa în România are şi o componentă economică. În acest context, pentru a încerca să înţelegem mai bine evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări, l-am invitat astăzi la microfonul "Interviului serii" chiar pe Excelenţa Sa, preşedintele Republicii Moldova, domnul Marian Lupu, căruia îi şi spun bun găsit la Radio România Actualităţi, domnule preşedinte!


Marian Lupu
: Bună seara!


Realizator:Domnule preşedinte, am să încep direct. Unii comentatori politici din România remarcă faptul că după recentele alegeri din Moldova relaţiile bilaterale au intrat, să spunem aşa, într-un fel de perioadă de stagnare, ca să nu spunem chiar uşor recul. Este reală o asemenea concluzie?


Marian Lupu:
Nu aş califica starea lucrurilor în contextul raporturilor bilaterale ca o stagnare. Cred că s-a întâmplat altceva, anul 2010 a fost un an foarte rodnic pentru dezvoltarea vertiginoasă a relaţiilor bilaterale, în special la capitolul dezvoltării cadrului juridic al acestora, fiind semnate 24 de instrumente juridice bilaterale, acorduri, memorandumuri şi alte documente, după care urmează ca aceste documente să fie puse în valoare, pe calea unor acţiuni concrete. Cred că acest ritm sporit al acţiunilor din anul trecut trebuie să fie menţinut şi în anul 2011, de fapt, vizita mea oficială la Bucureşti se înscrie exact în linia de acţiuni pentru atingerea acestui obiectiv. 2011 este un an care va marca o serie de acţiuni nu mai puţin importante care ne demonstrează că aceste relaţii continuă pe un trend de ascendenţă. Mă refer aici, dincolo de vizita oficială la cel mai înalt nivel, la şedinţa comună a guvernelor, într-un timp apropiat, la şedinţa Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economico-comercială, recent a fost semnat un nou acord de colaborare în domeniul culturii. Din punctul meu de vedere noi avansăm destul de bine.


Realizator:
Acum un an de zile, preşedintele de atunci, Mihai Ghimpu, semna instituirea unui parteneriat strategic bilateral. În ce măsură mai există acest parteneriat, credeţi, actual, şi poate încă să fie pus în practică în integralitatea lui?


Marian Lupu:
Trebuie să constat că parteneriatul dintre ţările noastre cu adevărat poartă un caracter strategic. Voi aduce şi exemple concrete. Este cu adevărat un parteneriat strategic, în contextul susţinerii a României pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, a susţinerii pe calea unui lobby politic în capitalele statelor membre ale UE, cât şi la Bruxelles; pe de altă parte, este vorba de parteneriat în cadrul căruia se efectuează un transfer de experienţă de know-how pentru a ajuta autorităţile de la Chişinău în promovarea reformelor europene atât de necesare sau, altfel spus, în contextul exerciţiului, când facem tema de acasă. Când vorbim de relaţii strategice, hai să vedem ce se întâmplă pe filiera economică. Anul 2010 a marcat un schimb comercial la un nivel de 650 de milioane de dolari, ceea ce este foarte impunător pentru ţara mea. România ocupă locul II în sensul exporturilor moldoveneşti şi locul III în sensul importurilor către Republica Moldova. Este o dovadă în plus că aceste relaţii poartă un caracter strategic. Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană este un imperativ, este o prioritate care trebuie să fie menţinută şi în continuare - avem nevoie de acest sprijin, aderând cu sprijinul şi altor state membre UE, ţinând cont de faptul că o decizie de preaderare şi ulterior aderare a ţării mele la UE este o decizie consensuală la nivel european.Această declaraţie trebuie să determine şi alte acţiuni, inclusiv de ordin juridic. Am discutat cu Excelenţa Sa, domnul preşedinte Băsescu, am discutat cu omologii mei de la Parlament necesitatea de a continua dialogul şi de a negocia şi a semna un document politic larg, care ar determina liniile directorii şi principiile, reperele strategice pentru parteneriatul nostru, un acord, un tratat - rămâne de văzut cum îl numim - care ar depăşi ciclurile electorale. Ideea acestui document politic larg este să stabilim un cadru stabil, un cadru strategic previzibil, pe termen lung, care nu ar fi în dependenţă de conjunctura politică - şi aici mă refer, în mod special, la Chişinău.


Realizator: S-ar putea spune că discuţiile purtate de dumneavoastră, în aceste zile, la Bucureşti, ar putea reimpulsiona, plecând pe baze noi, relaţiile bilaterale dintre cele două ţări?


Marian Lupu:
Cert.


Realizator:
Poate, credeţi, domnule preşedinte, Republica Moldova să devină o punte de legătură între est şi vest. Spun asta pentru că, de-a lungul timpului, probabil ştiţi foarte bine acest lucru, s-a vorbit destul de mult de punţi de legătură în regiune şi de cine ar putea să constituie aceste punţi.


Marian Lupu:
Exact. Republica Moldova nu doar poate, dar şi trebuie să devină o atare punte dintre est şi vest, deoarece plasamentul nostru geografic şi cel geopolitic, de fapt, ne vorbeşte foarte clar despre această posibilitate. Deseori, inclusiv şi la mine în ţară, se discută în felul următor: trebuie să decidem, suntem ori cu vestul, fiind împotriva estului, ori viceversa. Este o abordare greşită, din punctul meu de vedere, fiindcă acest plasament geografic şi geopolitic ne oferă foarte bune oportunităţi să îmbinăm valorile şi oportunităţile care ne sunt oferite de relaţiile particulare foarte bune atât cu partenerii din vest, cât şi cu partenerii din est. Gândesc eu că acest rol de punte în dialogul dintre vest-est, relaţiile economice, comerciale, de ce nu, în anumite cazuri şi situaţii de mediere, reprezintă un reper strategic pentru Republica Moldova.


Realizator
: În ce măsură credeţi că parcursul european, internaţional al Republicii Moldova poate fi afectat de situaţia din Transnistria?


Marian Lupu:
Există o interrelaţie directă dintre soluţionarea definitivă şi susţinută a problemei transnistrene, pe de o parte, şi procesul de integrare europeană; în consecinţă, aderarea propriu-zisă a Republicii Moldova la UE. Cea de-a doua nu se produce fără prima. Iată de ce reintegrarea teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi, dacă doriţi, una din cele două priorităţi de imporanţă majoră. Republica Moldova poate fi reintegrată, trebuie să fie reintegrată şi, credeţi-mă, va fi reintegrată, deoarece prezenţa acestui conflict îngheţat nu este doar o afacere internă a Republicii Moldova, este o problemă şi un pericol, de altfel, pentru regiune, un conflict îngheţat în nemijlocită apropiere de graniţa Uniunii Europene, lucru care face ca şi UE, dar şi SUA, la rând cu Federaţia Rusă şi Ucraina, să se implice activ în procesul de negocieri. Or, eu gândesc că dialogul pe axa Bruxelles - Moscova, Moscova - Bruxelles este o componentă deosebit de importantă, una strategică, pentru succesul soluţionării definitive a problemei transnistrene.


Realizator: La Chişinău aveţi, în ultima perioadă, semnale pozitive sau de o anume natură de la Moscova?


Marian Lupu:
Există o determinare, inclusiv şi la Moscova, pentru a avansa procesul de negocieri. Avem şi exemple clare în acest sens.Mă refer aici la întreverile doamna Merkel - domnul Medvedev, mai apoi, domnul Sarkozy - doamna Merkel - domnul Medvedev. Federaţia Rusă, la fel, nu poate să nu ţină cont de poziţia UE, fiindcă există interdependenţe la diferite niveluri, lucru care mă face mai optimist, la etapa zilei de astăzi, să privesc perspectivele de soluţionare a problemei transnistrene.


Realizator:
Domnule preşedinte, se poate vorbi în continuare de o criză politică sau de o instabilitate politică la Chişinău datorate rezultatelor recentelor alegeri?


Marian Lupu:
Evident că da. Este un lucru care nici nu trebuie să fie dovedit. Cu părere de rău, această criză politică care a început în anul 2009 continuă şi pe această cale se menţine această instabilitate şi incertitudine politică. Trebuie să depăşim această criză politică şi să asigurăm alegerea şefului statului, pentru a asigura, cu mandat pe o durată de patru ani de zile, şi instituţia prezidenţială şi parlamentul şi guvernul. Dacă nu, riscul este mult prea mare, în sensul în care riscăm ca cetăţenii Republicii Moldova să îşi piardă încrederea în clasa politică şi atunci consecinţele într-adevăr pot fi foarte, foarte grave, dar în egală măsură acea fereastră de oportunităţi care ne-a fost deschisă în dialogul nostru cu UE - deoarece Republica Moldova este văzută ca un lider în cadrul Parteneriatului estic - ziceam că această fereastră de oportunităţi poate să se închidă dacă noi nu rezolvăm problema instabilităţii politice.


Realizator:
Dvs, personal, cum aţi vedea rezolvarea acestei crize în perioada imediat următoare?


Marian Lupu:
Pe calea de alegere a preşedintelui ţării. Astăzi avem o situaţie absolut deosebită, deoarece Constituţia Republicii Moldova nu conţine prevederi de reglementare a acestei situaţii particulare, când eu am intrat în funcţia de preşedinte interimar, după un alt preşedinte interimar. În această situaţie, Alianţa pentru Integrare Europeană a venit cu o sesizare la Curtea Constituţională, pentru a obţine o interpretare în ce măsură parlamentul este în drept să dezvolte anumite prevederi în cadrul legii organice pentru alegerea şefului statului. La fel, suntem în aşteptarea răspunsului de la Comisia de la Veneţia, care trebuie să vină să îşi exprime opinia la acest subiect, pentru a asigura o legitimitate nu doar pe intern, dar şi una pe plan regional şi internaţional. În cazul unui răspuns pozitiv, vreau să constat că rezolvarea acestei probleme devine una foarte şi foarte posibilă. În caz contrar, depăşirea crizei politice devine o problemă mult mai dificilă, fiindcă în Republica Moldova mai avem partide, inclusiv partide parlamentare, care cred eu şi-au stabilit ca prioritate îmbunătăţirea scorului electoral, inclusiv şi pe calea perpetuării acestei crize politice şi ajungerii la o nouă rundă de alegeri anticipate. Este o cale greşită, fiindcă întâi de toate contează nu interesul corportativ de partid, ci interesul naţional. Oamenii din Republica Moldova au obosit de alegeri. Ei vor stabilitate. Ei vor previzibilitate, ei vor ca autorităţile să se ocupe la modul cel mai serios de cele mai importante probleme pentru ei, care sunt probleme de ordin economic, de ordin social, lucruri care determină bunăstarea cetăţenilor ţării.


Realizator:
Plecând de la ceea ce spuneaţi, credeţi că există într-o anumită măsură posibilitatea ca partidele politice din Republica Moldova să poată găsi un limbaj comun de comunicare, în interiorul ţării, un limbaj să spunem inclusiv cu fostul partid de guvernământ, cu Partidul Comunist, în interesul evident al ţării dvs şi al relaţiilor sale externe?


Marian Lupu: Dacă este să urmărim comportamentul opoziţiei parlamentare, nu aş fi optimist în sensul în care colegii noştri ar dori depăşirea crizei politice odată cu alegerea şefului statului.Opoziţia parlamentară din punctul meu de vedere nu este de acord să rămână în opoziţie pentru perioada următorilor patru ani de zile. Au anumite temeri, cred că ştiu mai bine de ce. Poziţia lor este una foarte agresivă şi deloc conciliantă. Cred că toate propunerile, toate iniţiativele cu care vine opoziţia urmăresc un singur scop: distrugerea Alianţei pentru Integrare Europeană, reformarea puterii şi revenirea la putere în cadrul unei alte alianţe. Doar în aceste condiţii, gândesc eu că ar exista şanse ca opoziţia să fie dispusă pentru a depăşi pe această cale criza politică. Însă, dacă se întâmplă acest lucru, fereastra de oportunităţi în dialogul cu UE se va închide. Gândesc eu că, dacă toate partidele care constituie AIE vor da dovadă de o fermă voinţă politică în depăşirea crizei politice, această sarcină este una fezabilă.


Realizator:
Înaintea convorbirilor avute la Palatul Victoria de dvs cu primul-ministru român, Emil Boc, spuneaţi că atragerea capitalului, a investiţiilor în Republica Moldova reprezintă pentru dvs o prioritate. Care ar fi eventualele posibile probleme în acest sens?


Marian Lupu:
Nu gândesc că la momentul actual ar exista probleme, impedimente, bariere pentru atragerea capitalului român în economia Republicii Moldova, fiindcă aceste bariere nu există, fizic. Legislaţia ţării este una performantă, aplicându-se tratamentul naţional, nu aplicăm măsuri discriminatorii. Gândesc eu că acest volum, foarte modest, de investiţii româneşti în economia ţării, mai puţin de 8%, din stocul total de investiţii străine, acest indicator a fost mai mult determinat de starea proastă a relaţiilor politice din trecut şi, cred eu, că reprezentanţii mediului de afaceri vin cu o anumită inerţie încă. Cred că ar trebui să fim mult mai activi şi la nivel de guvern, şi la nivel de Cameră de Comerţ, şi la nivel de asociaţii de antreprenori pentru a veni cu informaţii, pentru a informa partenerii din România vizavi de oportunităţile pentru investiţii româneşti în economia ţării mele. Asta ar fi cred eu problema: fluxul de informaţii, o comunicare care trebuie să fie mult mai activă şi o cunoaştere mai bună a acelor avantaje pe care ar putea să le obţină investitorii români venind şi investind în Republica Moldova. Or, asemenea avantaje sunt multiple.


Realizator: Pentru că vorbeaţi de avantaje, ar fi domenii prioritare, în care, pe de o parte, ar fi oportunităţi pentru investitorii români, străini, care ar dori să vină în Moldova? Există domenii pe care dvs aţi vrea să le încurajaţi pentru a le deschide eventualelor investiţii străine în mod special?


Marian Lupu:
Aş pleca de la ideea că noi nu avem sectoare tabu, sectoare închise pentru investitorii străini, în particular investitori români. Investiţiile în toate sectoarele economice sunt binevenite. În mod particular, Republica Moldova este interesată în relansarea sectorului industrial, fiindcă am pierdut foarte mult din industrie, în investiţii în sectorul agricol şi agro-alimentar, care, la fel, este unul de perspectivă, sectorul de servicii, sectorul bancar, sectorul energetic, transporturi, turism. Deci, sunt mai multe sectoare tradiţionale şi sectoare mai noi pentru economia Moldovei. Avem câteva exemple foarte elocvente: companii din Germania, care au venit tot pe aici, prin România, producerea pieselor de schimb pentru industria de automobile din Germania. Important este să spun că a investi în Republica Moldova înseamnă o bună oportunitate de a avea accesul pentru noi pieţe de desfacere, în special pieţele din est, deoarece Republica Moldova dispune de un acord de liber schimb cu ţările din CSI: Rusia, Ucraina, Kazahstan...


Realizator:
Şi o deschidere spre Ucraina, Rusia...


Marian Lupu:
Pieţe enorme, cu o capacitate de consum foarte mare.În egală măsură, în scurt timp, când Republica Moldova va semna un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, aici vom încheia acest ciclu şi vom avea şi un acces liber pe pieţele de desfacere europene. În ambele sensuri cred că aceste oportunităţi sunt foarte interesante pentru antreprenorii din România.


Realizator:
La final aş vrea să vă întreb dacă o şedinţă comună de guvern româno-moldovenească este previzibilă, şi când, şi mai ales care ar fi priorităţile de discuţie în această şedinţă.


Marian Lupu:
Am discutat acest subiect şi cu domnul preşedinte şi cu domnul prim-ministru. Am salutat această iniţiativă şi o voi susţine şi în continuare, o şedinţă comună a guvernelor va avea loc în timpul cel mai apropiat, ori pe sfârşit de lună iunie, ori la începutul lunii septembrie - o decizie finală trebuie să fie adoptată la nivel guvernamental. Va fi stabilit şi locul desfăşurării acestei şedinţe. Agenda, în viziunea mea, va fi una complexă, ea vizează relaţiile economice, relaţiile comerciale, investiţiile, proiecte comune transfrontaliere, proiecte comune de infrastructură, în special infrastructura energetică, transporturi, mediu, turism, deci este o agendă vastă şi credeţi-mă că avem ce discuta. Ca urmare a acestei şedinţe, trebuie să se ajungă la un program concret de acţiuni, cu părţi responsabile, cu termene de executare, pentru a oferi o dinamică şi o implementare reală a acelor măsuri care vor fi decise în cadrul acestei şedinţe. Dincolo de şedinţa comună a guvernelor, am solicitat acceptul partenerilor români şi am avut un răspuns pozitiv pentru organizarea şedinţei ordinare a comisiei interguvernamentale mixte de colaborare comercial-economică. O atare şedinţă va fi organizată către luna septembrie. Deci am insistat pe punerea în aplicare a unor instrumente şi mecanisme concrete, ca să dăm dovadă de acest parteneriat strategic nu doar la nivel declarativ, dar la nivel de acţiuni reale.


Realizator:
Şi o ultimă completare: există puncte pe o eventuală agendă bilaterală în perioada imediat următoare, se pregătesc eventuale alte vizite?


Marian Lupu:
Rămâne de văzut care este programul la nivel de guverne. Să ştiţi că este un program foarte intens, cooperare interministeriale, vizite reciproce la nivel de grup, grupuri de experţi, la nivel interparlamentar la fel se atestă o activitate foarte, foarte dinamică. Eu sunt satisfăcut de ritmul şi calitatea acestui dialog la toate nivelurile şi vreau să vă asigur că ţine de intersul Republicii Moldova să contribuim la menţinerea şi amplificarea acestui ritm al dialogului nostru bilateral.


Realizator:
Mulţumesc pentru timpul acordat invitatului "Interviului serii". La Radio România Actualităţi a fost astăzi Excelenţa Sa preşedintele Republicii Moldova, domnul Marian Lupu.


Interviu realizat de Victor Caraculacu, difuzat la Radio România Actualităţi, vineri 29 Aprilie.

 

Monitorizare:Agenţia de presă Rador



Autor:
Victor Caraculacu
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
1 Mai 2011


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza