În toată ţara au loc manifestări pentru a marca Ziua Principatelor Române.

Pe 24 ianuarie 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a avut loc unirea Moldovei cu Țara Românească, reprezentând primul pas pentru realizarea unui stat național unitar român.

Astăzi autoritățile locale au ales să sărbătorească prin ceremonii restrânse, cu respectarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei, iar evenimentele organizate de instituțiile de cultură vor fi cele mai multe transmise online.

În București, la Palatul Patriarhiei, locul unde acum 162 de ani s-a semnat actul nașterii României, s-a oficiat slujba de Te Deum şi s-au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată pe Dealul Patriarhiei din Capitală, a fost organizat o ceremonie militară. Au depus coroane de flori președinta Senatului, Anca Dragu, și ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă. Au mai fost despuse coroane şi jerbe din partea preşedintelui României, Klaus Iohannis, din partea Camerei Deputaţilor şi a Guvernului.

La ceremonia militară organizată aici pe Dealul Patriarhiei a participat, alături de președinta Senatului, Anca Dragu, şi ministrul apărării, Nicolae Ciucă, şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul părinte Daniel, care de asemenea a depus o coroană de flori.

Ceremonia de aici a avut loc cu respectarea regulilor de distanțare socială impuse de pandemia de coronavirus.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza nu este întâmplător amplasată aici pe Dealul Patriarhiei, deoarece aici este locul în care în 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă din Bucureşti a votat în unanimitate alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie 1859 fusese ales şi Domn al Moldovei. Astfel, a fost înfăptuită Unirea celor două Principate române.

Mesajele oamenilor politici

Mesajele transmise de autoritățile statului și de liderii politici de Ziua Unirii Principatelor Române se circumscriu ideii de unitate și solidaritate, conjugate pentru atingerea unor idealuri, după cum transmite MIhaela Dumitrescu.

Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859 reprezintă temelia solidă pe care să continue modernizarea Românie, afirmă președintele Klaus Iohannis.

O direcție majoră este, potrivit șefului statului, consolidarea învățământului românesc pentru o educație accesibilă și performantă, iar proiectul ”România educată” unul dintre instrumente.

El îi invită pe români - guvernare, dascăli, societate - să facă din proiect unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani.

Premierul Florin Cîțu scrie, și el, despre idealuri atinse prin conjugarea eforturilor: Unirea Principatelor, revoluția din '89 sau înscrierea țării în parcursul euroatlantic actual.

Și tot uniți, subliniază prim-ministrul, vom reuși să protejăm sănătatea noastră, a tuturor, și să redresăm economia după pandemie.

Prin unitate și solidaritate suntem cu toții mai puternici, consideră și liderul PSD, Marcel Ciolacu, și subliniază că, astfel, pot fi depășite orice obstacole și ne putem crea un viitor mai bun împreună.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac scrie, însă, în mesajul său și despre năzuințe: ”Moldovenii și muntenii au făcut primul pas pe 24 ianuarie 1859, iar obiectivul Unirii rămâne în continuare actual, pentru că și Moldova de la est de Prut este România”, arată acesta.