Preşedinţia consiliului se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni.

Statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite triouri.

Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.

Trioul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Actualul trio este alcătuit de preşedinţiile Ţărilor de Jos, Slovaciei şi Maltei.

Aceasta din urmă preia pentru prima oară la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Preşedinţia malteză pune problema migraţiei în topul celor şase priorităţi, urmată de piaţa comună europeană, securitatea şi incluziunea socială, vecinătatea europeană sudică şi într-o măsură mai mică cea estică, dar şi problemele maritime.

În ceea ce priveşte migraţia, preşedinţia malteză se va concentra pe reformarea sistemului european comun de azil şi a oficiului european responsabil.

Malta figurează printre destinaţiile azilanţilor şi migranţilor, care tind să ajungă pe insulă venind din nordul Africii, aşa că insistă pe necesitatea eliminării cauzelor migraţiei prin promovarea investiţiilor durabile în Africa şi vecinătatea europeană.

În domeniul pieţei comune europene, obiectivele vizează promovarea comerţului intraeuropean, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi mobilizarea investiţiilor private pentru generarea locurilor de muncă pe timp de austeritate.

Pe lista priorităţilor preşedinţiei malteze, se mai află şi securitatea, cu accent pe combaterea terorismului, a crimei organizate, dar şi a infracţiunilor fiscale. Incluziunea socială a grupurilor vulnerabile şi a minorităţilor reprezintă alt domeniu prioritar pentru preşedinţie malteză.

În ceea ce priveşte vecinătatea, Malta va urmări să accentueze rolul uniunii în stabilizarea zonei, cu accent pe implementarea strategiei globale.