Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură

"Principala cauză a inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a colmatării lacurilor şi cursurilor de apă sunt tăierile ilegale de păduri".

Adăugat: 5 Aprilie 2013
Ultima actualizare:5 Aprilie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Oana Rusu: În urma inundaţiilor din ultimele zile, 125 de localităţi din 15 judeţe au fost afectate, mii de hectare de teren agricol acoperite, 27 de locuinţe în care a intrat apa şi 14 persoane evacuate.

Vestea bună, a declarat pentru Radio România Actualităţi ministrul delegat pentru ape şi păduri, Lucia Varga, este că majoritatea cotelor râurilor s-au stabilizat.

Probleme ar mai putea apărea în zilele următoare pe Dunăre unde, din cauza debitelor mari ale afluenţilor, se va institui cod portocaliu de inundaţii, a mai spus ministrul Lucia Varga.

Autorităţile locale din judeţele riverane Dunării au fost atenţionate să ia măsuri de supraveghere permanentă a digurilor iar pe baza unor simulări realizate la diferite debite, astfel încât, în funcţie de nivelul apei, să se ştie exact unde sunt punctele critice şi unde trebuie acţionat. Măsurile luate de-a lungul timpului au vizat efectele, şi nu cauzele, a declarat ministrul delegat pentru ape şi păduri, Lucia Varga într-un interviu exclusiv pentru Radio România Actualităţi.

De aceea, în curând vor începe o serie de amenajări strategice care să asigure apărarea populaţiei împotriva inundaţiilor în proporţie de 70%.

Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel naţional, o radiografie, să ştim când s-au făcut ultima dată lucrări de îndiguire, de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile, despre care ştim că în fiecare an, cel puţin de două ori, se inundă?

Lucia Varga: Sigur, în lipsa investiţiilor din minister, sunt 300 de astfel de investiţii, unele dintre ele începute chiar de pe vremea comunismului, cum este barajul de la Mihăileşti. În fiecare raportare pe care o primim atunci când sunt precipitaţii intense în acea zonă vedem că sunt inundate în aval  aceste gospodării şi până acum nu s-au făcut eforturi pentru a finaliza aceste lucrări. Deci, eu, odată venită la minister, am făcut o prioritizare: lucrările care sunt cu grad de realizare 80% trebuie finalizate, iar celelalte care sunt cu grad de finalizare 50% trebuie, şi ele, finanţate, astfel încât în doi, trei ani să le putem finaliza. Mai avem, totodată, o listă cu investiţii care trebuie promovate pentru punctele critice. Am dispus verificarea tuturor lucrărilor hidrotehnice. Avem o listă cu puncte critice în care trebuie să intervenim automat, în scurt timp, pentru a-i apăra pe oameni. Dar am luat o decizie pe termen mediu, o decizie de schimbare radicală de politică, şi anume: nu mai facem lucrări doar punctual acolo unde, într-adevăr, sunt situaţii din acestea critice în caz de ape mari, ci trebuie să facem amenajări strategice ale bazinelor hidrografice, începând de la împăduriri, începând de la combaterea torenţilor acolo sus, la munte, acumulări, baraje, în care să ţinem apa în caz de ape mari şi, apoi, zone umede şi îndiguiri, astfel încât să-i apărăm pe cetăţeni. Trebuie, însă, să vă spun un lucru: conform strategiei de management a riscului la inundaţii, pentru a asigura un grad de apărare pentru cetăţeni de 70%, până în 2020, ne-ar trebui 17 miliarde de euro pentru aceste lucrări, un necesar investiţional foarte mare. De aceea, pregătim proiectele pentru a lua o parte din bani, în perioada 2014 - 2020, din fonduri europene şi ceilalţi vor fi finanţări de la bugetul de stat şi din alte surse. Închei această prezentare spunându-vă că, din păcate, s-a acţionat numai la efect.Îndiguim cursuri de apă, decolmatăm, facem lucrările din acestea de consolidare ale cursurilor de apă, dar trebuie să umblăm la cauze. Şi cauza este aceea că s-a despădurit o bună parte din suprafaţa României, s-au făcut tăieri ilegale, s-au făcut defrişări necontrolate - 80 de milioane de metri cubi sunt date în raportul Curţii de Conturi, 80 de milioane de metri cubi au fost tăiaţi ilegal în perioada 1990-2011, România a pierzând 5 miliarde de euro pentru aceste tăieri ilegale. Principala cauză a inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a colmatării lacurilor şi cursurilor de apă sunt tăierile ilegale de păduri.

Oana Rusu: În afară de tăierile ilegale, aţi mai găsit şi alte motive pentru care ne inundăm în fiecare an?

Lucia Varga: Da. Un alt motiv, pe lângă tăierile acestea necontrolate, sunt construcţiile în zone inundabile şi România acum are planuri de apărare împotriva inundaţiilor şi în acele planuri de apărare sunt trecute extensiile de inundabilitate, dar sunt trecute oarecum ca urmare a unor situaţii trecute în care au avut loc inundaţii, nu după nişte calcule precise. Eu, când am fost secretar de stat în 2005, am demarat nişte studii în toată România pentru a face aceste zone inundabile. Studiile au continuat şi cu finanţări europene. Ele sunt finalizate, în această perioadă, iunie, august ele vor fi disponibile şi pe baza lor trebuie făcute hărţile de risc. Apoi, noi, ca autorităţi, trebuie să punem pe fiecare casă o etichetă că este zonă inundabilă sau nu. Pentru că acum, de exemplu... Ieri am fost în teritoriu şi am văzut două case inundate dar care erau în zonă inundabilă. Îşi asumă omul un risc dacă îşi face co casă într-un loc nepermis.

Oana Rusu:  Este aproape o situaţie în care nu ştie stânga ce face dreapta. Autorizaţii de construcţii se dau cu toate că zonele sunt inundabile. Controale se fac la tăieri de lemne, cu toate acestea ne-aţi dat aici o cifră de 80 de milioane de metri cubi... Ce se întâmplă, de fapt?

Lucia Varga: Concluzia pe care eu am tras-o este că acele controale şi legislaţia existentă până acum a fost insuficientă. De aceea, prin modificarea Codului Silvic, vom schimba radical modul de gestionare a pădurilor din România. Vom înăspri pedepsele, vom introduce reguli stricte, astfel încât să nu se mai permită jaf naţional asupra pădurilor. Eu îmi asum acest risc, dar sunt decisă să duc această bătălie pentru că avem copii şi trebuie să ne pese de viaţa lor,d e condiţiile în care trăiesc şi, de asemenea, de bunurile oamenilor./dstanesc/ De felul în care gestionăm pădurile, depinde până la urmă calitatea vieţii noastre.

Oana Rusu: Şi cam pe când ne putem aştepta la un Cod Silvic pus la punct?

Lucia Varga: Eu am avut dezbateri deja cu multe dintre părţile implicate, cu organizaţii neguvernamentale, cu organizaţii sindicale, cu primării, urmează patronatele. Am introdus în primă lectură în Guvern acest Cod Silvic. Urmează ca într-o lună de zile să-l avem deja aprobat de către întreaga societate şi să avem şi aprobarea în guvern, la sfârşitul lunii.

Oana Rusu:  Doamna ministru, dvs aţi fost pe teren. Care a fost reacţia populaţiei, ce aţi văzut? Efectiv, oamenii aflaţi în pericol de a fi luaţi de apă? Cum au reacţionat? Au stat şi s-au uitat sau au pus şi ei mâna să se ajute?

Lucia Varga: Eu pot să fac o comparaţie cu perioada când eram secretar de stat în 2006, când au fost acele inundaţii pe Dunăre, şi în 2005, când au fost inundaţiile mari. Fenomenle de acum sunt locale şi de amploare redusă faţă de acele inundaţii pe care le-am avut în 2005. Sigur că cetăţenii sunt, din fericire, mult mai puţin afectaţi. Ce am remarcat, este de salutat, este faptul că la Schitu, în judeţul Dolj, pe lângă lucrătorii de la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, erau şi voluntari care lucrau la consolidarea digului şi ăsta este un lucru de salutat.

Oana Rusu: Primăvara aceasta va trece cum va trece, cu ploi, cu probabil alte inundaţii şi în zilele care vor urma. Până în toamnă, apucaţi să faceţi ceva din planul acesta despre care mi-aţi vorbit?

Lucia Varga: Trebuie să înţelegem un lucru. Va fi din ce în ce mai greu să stăpânim fenomenele acestea meteorologice extreme. Ce putem însă să facem este să intervenim rapid pentru limitarea efectelor acestora. Şi noi avem manualul primarului şi al prefectului. În urmă cu două luni, am pornit o campanie de instruire a primarilor, a prefecţilor şi a membrilor comitetului pentru situaţii de urgenţă, astfel încât să intervină rapid pentru limitarea acestor efecte. Pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, investiţiile sunt majore. Ce putem în perioada următoare să facem este, pe de o parte, să fim vigilenţi şi să acţionăm rapid, iar pe de altă parte, să delimităm foarte clar aceste zone supuse riscului prin acele hărţi de inundabilitate şi hărţi de risc. Omul să ştie că acolo există un risc, să-şi ia şi el măsurile de precauţie şi să ştie că, până la urmă, este într-o zonă inundabilă.

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune.
 



Autor:
Oana Rusu
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
5 Aprilie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza