Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc, luni, în sesiune extraordinară, pentru a adopta statutul parlamentarilor la decizia Curţii Constituţionale, publicată în urmă cu două zile.

Documentul a fost respins de trei ori de Curtea Constituţională, ultima oară la sesizarea preşedintelui Traian Băsescu.

Statutul se întoarce pentru a cincea oară la Parlament, după ce Curtea Constituţională a respins documentul de trei ori; ultima dată, la sesizarea şefului statului.

Mai exact, obiecţiile preşedintelui Traian Băsescu erau legate de primul articol din statutul deputaţilor şi senatorilor, prin care se solicită Parchetului să prezinte motivele concrete şi temeinice din dosarul instrumentat în cazul rezţinerii arestării sau perchezţionării unui paralamentar, pentru că noul statut care prevede şi reduceri de cheltuieli, nu a intrat în vigoare încă.

Situaţia financiară a Parlamentului este dificilă, pierderile depăşesc 20 milioane de lei, din care 13 milioane numai la Camera Deputaţilor.

În urma modificărilor aduse statutului, principalele economii urmau să vină din reducerea sumelor de la 7.500 la 4 mii de lei pe lună; pentru parlamentarii care nu domiciul în Bucureşti, reducerea cotei de benzină sau limtarea zborulilor cu avionul şi a deplasărilor în străinătate.

Sedinţă extraordinară a Camerei Deputaţilor

Camera Deputaţilor se va întruni în şedinţă extraordinară pentru a dezbate şi supune votului Codul de procedură penală, retrimis la Comisia juridică, săptămâna trecută .

Tot atunci, social -democraţii au respins, cu sprijinul opoziţiei, un amendament al liberalului Tudor Chiuariu care îngreuna procedura trimiterii în judecată a celor urmăriţi penal.

Propunerea prevedea ca judecătorul de cameră să fie cel care decide dacă trimite sau nu un dosar în instanţă , atribuţie care în prezent îi revine procurorului de caz .

Dealtfel, neconstituţionalitatea amendamentului susţinut de Tudor Chiuariu este evidenţiată şi de punctul de vedere trimis Parlamentului de către Consiliul Superior al magistraturii, care consideră că procurorul este titularul acţiunii penale.