Potrivit secretarului general al acestei formaţiuni politice, Péter Kovács, planul UDMR include în aşa numitul "Ţinut Secuiesc" şi judeţul Bistriţa-Năsăud, se arată în declaraţia lui Péter Kovács, citat de portalul de ştiri maszol.ro.

Acest site a publicat vineri o sinteză despre disputele legate de viitoarele regiuni administrative ale României.
Liderii UDMR au anunţat că la reuniunea aleşilor locali ai acestei formaţiuni, care va avea loc la sfârşitul lunii februarie sau la începutul lunii martie, vor fi conturate propunerile cu privire la noua împărţire adminsitrativă a României.

Potrivit informaţiilor portalului maszol.ro, preşedintele CJ Harghita, Csaba Borboly, doreşte înfiinţarea unei regiuni administrative alcătuite din judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Bistriţa-Năsăud, însă autorităţile din judeţul Covasna nu sunt de acord pe deplin cu această propunere.

"Hotarele să nu fie trasate la Bucureşti. Regiunile adminsitrative vor cuprinde judeţele ale căror condiţii economice, tradiţii culturale şi istorice sunt în corelaţie", a subliniat Péter Kovács, pe portalul de știri, acesta adăugând că mai propune înfiinţarea unei regiuni alcătuite din judeţele Bihor, Splaj, Satu Mare şi Maramureş, "la fel ca şi gruparea într-o singură regiune a judeţelor Harghita, Covasna, Mureş şi Bistriţa-Năsăud".

La rândul său, primarul UDMR al oraşului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal, a subliniat că la reorganizarea regiunilor nu trebuie ignorat şi caracterul etnic al respectivei regiuni.

"Când spunem dorim o regiune cu o majoritate maghiară, ei (politicienii români) spun că aceasta este o chestiune etnică, în tip ce tot o chestiune etnică este atunci când la reorganizarea adminsitrativ-teritorială a României se doreşte să se înfiinţeze unităţi administrative cu majoritate română", a precizat Árpád Antal, referindu-se la faptul că nici un partid politic român nu susţine oranizarea într-o regiune de-sine-stătătoare a celor trei judeţe - Harghita, Covasna şi Mureş - ale Ţinutului Secuiesc.

Itván Csutak, expert al UDMR în administraţie locală, susţine că Uniunea Social-Liberală, aflată la guvernare, a decis deja ridicarea la rang de administraţie locală a celor şapte regiuni de dezvoltare economică existente în prezent.

Fostul ministru al informaţiilor publice, sociologul clujean Vasile Dâncu, a declarat că, dacă USL s-ar decide într-adevăr să nu accepte compromisuri, ar face acest lucru nu din sentimente antimaghiare, ci pentru ca, pe timp de criză, aceste interminabile dispute privind noile regiuni "să nu întoarcă ţara cu susul în jos".