Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene

"România a făcut paşi înainte în legătură cu deciziile care se iau la nivel european. Singura întrebare, singura discuţie e dacă ne-am mişcat suficient de repede sau nu".

Adăugat: 4 Februarie 2012
Ultima actualizare:4 Februarie 2012

Politica Romaneasca
trimite pe mail

La o distanţă în timp, de cinci ani, de la momentul aderării ţării noastre la UE, înalţi oficiali ai statului, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc, alături de ministrii afacerilor europene şi de externe, respectiv, serie de oficiali europeni şi diplomaţi au arătat,  într-o reuniune consactară celor cinci ani de la aderare, că intrarea României în blocul comunitar a adus şi beneficii, dar şi neîmpliniri.

"Am câştigat dreptul de a circula liber", preciza premierul Boc, "am adus investiţii şi am impulsionat exporturile, dar avem încă restricţii şi atragem puţine fonduri europene".

Printe altele, chiar dacă preşedintele Comisiei, Manuel Barroso, s-a declarat optimist, în mesajul său video, comisarul Dacian Cioloş reafirma nevoia de transformare, iar preşedintele Băsescu a fost categoric: "România plăteşte, acum, inconsecvenţele politicienilor, dar perspectiva poate fi una singură: Statele Unite ale Europei".

Victor Caraculacu:Domnule ministru, aşadar cu toate problemele, bilanţul este unul pozitiv.  


Leonard Orban: Da, categoric, este unul pozitiv. Sigur, mai sunt şi neîmpliniri, mai sunt şi lucruri care vor trebui să fie făcute în viitor, pe perioadă mai scurtă sau pe o perioadă mai lungă de timp, dar, categoric, bilanţul este unul pozitiv. Nu suntem cum s-a spus - un stat contributor net la bugetul comunitar. Nu, nu, şi am spus-o în intervenţia mea în cadrul conferinţei că, din 1 ianuarie 2007 şi până la sfârşitul anului 2011, diferenţa între sumele pe care le-a primit România de la UE şi cele pe care le-a vărsat la bugetul UE este de 5,67 de miliarde de euro în favoarea României. Sigur, sumele ar fi putut fi mult mai mari şi e clar că una dintre provocările pe care le avem este legată de creşterea ratei de absorbţie, dar, oricum, bilanţul este pozitiv, v-am spus 5,67 de miliarde de euro, mai mulţi bani primiţi de România, decât cei pe care România i-a transmis, i-a transferat la bugetul UE.  

Victor Caraculacu: Cum vedeţi dumneavoastră statutul României în cadrul UE? S-a schimbat ceva în ultimii cinci ani de zile?  

Leonard Orban: Dacă facem o comparaţie cu perioada dinainte de momentul aderării, categoric, schimbarea este majoră. Suntem la masa în care se iau deciziile, avem o voce şi o contribuţie importantă la luarea deciziilor; nu numai cele legate de România sau de interesele pe care le are România, ci, în general, contribum la toate deciziile care se iau la nivelul UE. Deci, schimbarea, faţă de perioada dinainte de momentul aderării, este extraordinară. În cei cinci ani, dacă facem o comparaţie, acum, cu evoluţia pe care am avut-o, fiecare an e un an în care învăţăm, învăţăm şi ne lărgim experienţa pe care o avem, inclusiv acea experienţă ce ţine de modul în care contribuim la deciziile care se iau la nivel european. Categoric, România a făcut paşi înainte. Singura întrebare, singura discuţie e dacă ne-am mişcat suficient de repede sau nu.  

Victor Caraculacu:Vă întrebam, pentru că se vorbeşte, mai mult sau mai puţin, deschis, despre Europa cu două viteze sau Europa cu două categorii de state membre. Până la urmă, suntem priviţi ca egali, în Europa, cu statele puternice?  

Leonard Orban: Mai sunt elemente, care vor mai trebui să fie parcurse, astfel încât, să spunem că vom beneficia, din plin, de statutul de membru al UE. Mai avem chestiunea care a fost evocată des, în cadrul conferinţei, legată de aderarea la spaţiul Schengen; ulterior, va fi chestiunea aderării la zona euro. Mai avem încă acest mecanism, care este aplicat doar României şi Bulgariei şi care începe, din ce în ce mai mult, să ne creeze dificultăţi în procesul de luare a deciziilor. Nu în ultimul rând, aş spune, avem o problemă de competitivitate a economiei române şi că aici avem un decalaj major de competitivitate, care va trebui să fie surmontat şi, în măsura în care vom avansa din punctul ăsta de vedere, inclusiv nivelul de viaţă, standardul de viaţă va creşte mai rapid decât a crescut în momentul de faţă. Trăgând linie, aş putea spune: suntem un membru destul de important al UE, dar putem să avem o contribuţie şi mai mare, putem să fim un actor şi mai relevant, la nivel european.

Victor Caraculacu: Revenind în plan intern, ce credeţi că ar trebui schimbat, în primul rând, mai ales pentru că spuneaţi că am putea pierde miliarde, multe miliarde în 2013?

Leonard Orban: Provocările pe zona gestiunii afacerilor europene sunt enorme. În special, anul 2012, dar şi anul 2013, vor fi repere majore, în acest proces. Dacă nu vom reuşi să accelerăm foarte mult ritmul de absorbţie, dacă nu vom reuşi foarte mult să gestionăm toate problemele cu care ne confruntăm, s-ar putea să avem riscuri majore şi să ne trezim în situaţia în care, la sfârşitul lui 2013, să pierdem, nu de zeci de milioane, ci miliarde de euro, pentru că, în special, pentru 2013, va interveni acel proces, se numeşte, în termeni tehnici - vreau să evit termenii tehnici, dar trebuie totuşi să-i menţionăm, deja - "dezangajare de fonduri automată". Ceea ce înseamnă, practic, că, dacă n-ai cheltuit un anumit plafon de fonduri, n-ai atins un anumit plafon de fonduri, pierzi diferenţa de fonduri, între acel plafon şi nivelul pe care l-ai atins.

Victor Caraculacu: Cum cheltuieşti banii, aceştia se întorc înapoi, de acolo de unde au venit.  

Leonard Orban:
Exact. Deci, se pierde diferenţa de fonduri. Deci, să zicem, la nivelul anului 2013 va trebui, în total, să cheltuim în ceea ce priveşte politica de coeziune, undeva, peste opt miliarde de euro. Ai reuşit să cheltui numai patru miliarde de euro, diferenţa până la opt miliarde de euro se pierde automat. Deci nu mai există posibilitatea să-i mai recuperezi aceşti bani.

Victor Caraculacu: Şi iremediabil?  

Leonard Orban
: Iremediabil! Definitiv.   

Victor Caraculacu: Aţi remarcat, la începutul conferinţei de astăzi - şi dumneavoastră şi, probabil, foarte mulţi dintre cei prezenţi în sală - că, la 1 ianuarie, puţini au fost cei care şi-au amintit faptul că au trecut cinci ani de la momentul aderării. De ce ne interesează, credeţi, din ce în ce mai puţin, în România, de evoluţia problemelor europene? Poate fi şi un semn al euroscepticismului, să spunem aşa?  

Leonard Orban:
Nu cred. Pur şi simplu, considerăm că deja e o chestiune normală, deja ne-am obişnuit cu statutul de membru. Sigur, avem nemulţumirile noastre, dar, în nicun caz, n-aş spune că populaţia României este eurosceptică. De altfel, dacă ne uităm la diferitele sondaje de opinie făcute, nu numai de instituţii româneşti, inclusiv de instituţii comunitare, constatăm că există un nivel de încredere mai ridicat în instituţiile comunitare, decât în instituţiile româneşti. E un indicator, destul de interesat. Şi, în general, sprijinul pentru Uniunea Europeană, chiar dacă Uniunea Europeană se află într-un moment extrem de dificil al existenţei sale, sprijinul este consistent. Nu, problema cred că pleacă din insuficienta conştientizare a potenţialului şi a beneficiilor pe care ţi le oferă statutul de membru al Uniunii Europene. De multe ori, identificăm drepturile şi avantajele pe care le avem, mai ales cu utilizarea de fonduri comunitare, cu chestiuni, haideţi să le spunem, foarte concrete, materiale, când, de fapt, lucrurile sunt mult mai complicate, mult mai complexe. Şi nu în ultimul rând, cred că discutăm puţin şi foarte puţin despre afaceri europene, pentru că nu conştientizăm faptul că din ce în ce mai mult aceste afaceri europene sunt probleme interne, sunt chestiuni de politici interne, sunt chestiuni care ne influenţează viaţa, care ne influenţează evoluţia pe viitor. Şi aici, clasa politică are o responsabilitate importantă din punctul ăsta de vedere, dar nu numai. Există o responsabilitate inclusiv la nivelul mass mediei, pentru că, haideţi s-o spunem foarte clar, în destule zone ale mass mediei s-a considerat că nu mai e nevoie să discutăm despre chestiunile astea, decât, mă rog, doar că ne afectează direct, fără să se înţeleagă, de fapt, importanţa discutării şi, până la urmă, a convenirii unor soluţii pe aceste probleme, repet, care, în mare parte, în cea mai mare parte, ar trebui să ne intereseze, pentru că este vorba despre viaţa noastră, este vorba despre ce se întâmplă cu noi în România, ce se întâmplă cu noi, în Uniunea Europeană, ce se întâmplă cu noi în lume.  


Victor Caraculacu:  Domnule ministru, preşedintele Băsescu vorbea,  de o lipsă de credibilitate. Este aşa?  

Leonard Orban: De o anumită lipsă de credibilitate. Da, în partea cu neîmplinirea, am putea trece, inclusiv această chestiune, alături de altele şi acestă lipsă de credibilitate e de natură să contribuie la o imagine mai puţin bună pe care o are ţara noastră, atât la nivelul instituţiilor europene, cât şi în statele membre. Dar o imagine mai puţin bună să ştiţi că ne afectează. Ne afectează nu numai prestigiul, nu numai, să zic, modul în care suntem priviţi, dar ne afectează inclusiv diferitele procese, care sunt foarte importante pentru noi. Schengenul e un exemplu, dar nu numai Schengen. Chestiunea legată de fondurile comunitare, faptul că persistă în continuare imaginea că fondurile sunt cheltuite puţin; şi, atunci când sunt cheltuite, sunt cheltuite prost şi, uneori, sunt cheltuite, cum să vă spun, şi este prezentă corupţia la nivelul ăsta, ne creează dificultăţi suplimentare, care se transpun în, dacă vreţi, condiţionalităţi suplimentare, pe care trebuie să le îndeplinim, comparativ cu alţii; şi, atunci, trebuie să înţelegem că, până la urmă, în măsura în care eşti capabil să transmiţi un mesaj coerent, că ai o clasă politică care susţine, nu numai declarativ, intenţiile de continuare a integrării, dar, inclusiv, există voinţa politică, de a o face, lucrurile sunt privite şi sunt analizate şi, până la urmă, se transpun într-un mod diferit.  


Victor Caraculacu: Pentru că am pomenit de Schengen, credeţi că putem schimba, într-un anume fel, poziţia Olandei, privind accesul României în zona Schengen, mai devreme sau mai târziu?  


Leonard Orban: Mai degrabă, mai târziu. Da. Deci, pe termen mediu, e probabil. Pe termen scurt, sigur, rămâne de văzut, în primul rând, cum va arăta raportul din iarnă, care va fi publicat, probabil, în şase sau în şapte februarie, al Comisiei Europene, raportul Comisiei Europene, privind MCV. Să vedem, cât de pozitiv va fi acest raport şi, în funcţie de asta, care va fi reacţia Olandei, legată de această chestiune, dar nu am aşteptări foarte mari, pentru că, mai degrabă, şi am spus-o foarte apăsat, că mai degrabă e o chestiune ce ţine de politica internă a Olandei, decât de modul în care arată rapoartele pe MCV ale României şi Bulgariei.  


Victor Caraculacu: Despre perspectivele UE, s-a vorbit foarte mult, în această perioadă de criză, cu atât mai mult. Strategii s-au mai făcut. Ultima strategie - Europa 2020 - este încă un exemplu. Au fost strategii, unii ar spune, însă, fără rezultate concrete.  


Leonard Orban: Haideţi să ne întoarcem un pic la ce a fost înainte de strategia Europa 2020. A fost Strategia Lisabona, şi mulţi au considerat Strategia Lisabona, drept un insucces. E adevărat că obiectivul strategiei, de a plasa economia UE, ca fiind cea mai performantă din lume, nu a fost atinsă, dar, pe de altă parte, a existat un număr important de împliniri, care au fost generate de deciziile de implementare a acestei strategii.Deci aş privi mai degrabă ca un pahar pe jumătate plin, pe jumătate plin şi unii se uită că este jumătate gol şi alţii se uită la jumătate plin. Deci au fost realizări, din păcate, criza pur şi simplu a pulverizat sau crizele, că este mai corect, crizele, mai degrabă au pulverizat toate realizările, toate împlinirile pe care le-a adus Strategia Lisabona. Acum, marea întrebare şi marea problemă care se pune este în ce măsură strategii de genul ăsta sunt completate de alte modificări majore care ţin de exemplu de guvernanţa economică a UE, care ţin de continuarea integrării politice, care ţin de redefinirea modului în care funcţionează zona euro pentru că din ce în ce mai multă lume şi cred că este aproape un consens că între econişti care spun că designul zonei euro a fost greşit, a fost creat pentru moment de prosperitate, pentru un moment în care economia, ca să folosim o expresie utilizată foarte des la noi, duduia şi în momentele de criză am putut constata care sunt problemele majore de creaţie ale acestei zone. Deci, mă întorc Strategia Lisabona este doar un instrument şi trebuie să completăm acest instrument cu multe alte decizii majore, unele dintre ele au fost luate, altele sunt în curs să fie luate, dacă ne referim la tratatul interguvernamental asupra căruia s-a convenit luni la reuniunea informală a Consiliului European, altele vor veni, cum este Pachetul Six Pack 2, altele care ar urma să vină, altele care sunt vizate şi care ţin de integrarea politică şi poate în condiţiile astea sigur şi sper că în condiţiile acestea a unui pachet larg de măsuri vom putea consolida integrarea în UE şi vom face din UE un actor capabil să reziste la această concurenţă din ce în ce mai puternică la nivel global.  


Victor Caraculacu: Am remarcat  şi un oarece optimism în declaraţia şi în vocea domnului preşedinte Barroso. Totuşi, în aceste condiţii, de ce aceste acorduri pe care le-aţi pomenit puţin mai devreme? S-au realizat atât de greu? De ce paşii înainte se realizează în ultima perioadă atât de greu şi aici mă refer inclusiv la salvarea Greciei, la măsurile financiare fiscale?  

Leonard Orban: Pentru că nu există acord la nivelul statelor membre, pentru că statele membre nu vor la un anumit moment să cedeze mai multe competenţe la nivel comunitar. Asta este adevărul. Domnul preşedinte a dat exemplul foarte interesant cu Tratatul de la Maastricht, care a pus bazele uniunii economice şi monetare şi vorbim despre aceste erori de design, a spus că la momentul ăla atât s-a putut face. La fel şi acum, să înţelegem foarte bine, atât se poate face.Deci ce putem să înţelegem de aici, că perioada în care ne aflăm, criza sau crizele profunde pe care le traversăm ne-au făcut să înţelegem că direcţia pe care trebuie s-o urmăm este cea în care să cedăm mai multe competenţe, să partajăm mai multe lucruri în comun, pentru că astfel, mai uniţi, vom putea să depăşim aceste dificultăţi. Dar la momentul 2010, cum a fost la momentul 1992, Tratatul de la Maastricht, nu am avut suficientă forţă să le facem, nu am fost suficient de convinşi că e nevoie să le facem. Probabil că, dincolo de puternicele efecte negative, criza are şi efecte pozitive, iar efectele pozitive ar putea să fie consolidarea şi accelerarea extraordinară a integrării nu numai la nivel economic, dar şi la nivel politic a Uniunii Europene  


Victor Caraculacu: Cât de greu va fi atunci să cedeze o parte din suveranitatea lor pentru a realiza un proiect care, deocamdată, pare foarte dificil, al unei viitoare construcţii politice unitare, Statele Unite ale Europei, aşa cum preciza, de altfel, preşedintele Băsescu astăzi?  


Leonard Orban:
E clar că acesta nu va fi un proces care va fi realizat foarte repede. Sunt dificultăţi. Uitaţi-vă inclusiv la tratatul interguvernamental: 25 de state membre au spus că vor semna acest tratat, dar două au spus că nu. Mă rog, Cehia, probabil că, într-un oarecare orizont de timp, se va alătura acestei iniţiative; Marea Britanie, aici avem mari semne de întrebare. Deci e clar că există disensiuni, uneori foarte serioase în ceea ce priveşte accelerarea integrării economice şi politice. Deci această integrare se va produce în timp, nu se va produce peste noapte, dar, până la urmă, în opinia mea, liderii politici vor înţelege, şi sper să nu fie prea târziu, că este singura opţiune, că nu există altă opţiune, dacă vrei să-ţi păstrezi relevanţa la nivel global. Şi ştii ce înseamnă să-ţi păstrezi relevanţa, să contezi la nivel global? Înseamnă că vei mai fi capabil să asiguri prosperitate şi pace pe continent. Dacă nu o vom face, dacă nu vom fi capabili să reuşim lucrul acesta, va trebui, din păcate, să începem să ne temem că ceea ce considerăm noi, acum, ca lucruri, să zic, de la sine de înţeles, chestiuni legate de pace şi prosperitate, s-ar putea să nu mai fie garantate pentru noi.  ealizator: Mulţumesc pentru participare invitatului nostru din această seară, domnul Leonard Orban, ministru al Afacerilor Europene.

Interviu difuzat la Radio România Actualităţi.



Autor:
Victor Caraculacu
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
4 Februarie 2012


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza