Legea restituirii proprietăţilor, adoptată de Guvern
După mai multe încercări de a adopta o nouă legislaţie în domeniul restiuirii proprietăţilor şi a despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate, Guvernul a adoptat o nouă lege pentru care îşi va asuma răspunderea în Parlament.
Adăugat: 10 Aprilie 2013
Ultima actualizare:10 Aprilie 2013
Guvernul a adoptat proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate.
Executivul îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru acest proiect, cel mai probabil săptămâna viitoare.
Premierul Victor Ponta susţine că a ţinut cont de recomandările CEDO, astfel încât România să nu mai fie nevoită să plătească sume uriaşe celor care invocă nerespectarea unor drepturi fundamentale.
Proiectul vizează restituirea în natură a proprietăţilor acolo unde este posibil şi despăgubirea în tranşe anuale de bani.
Foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.
Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.
Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevăzut într-o variantă iniţială, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
Pentru combaterea samsarilor, adică a celor care au cumpărat drepturilor litigioase, este prevăzută şi o supraimpozitare de 85%.
În acelaşi timp, Victor Ponta a anunţat că va fi redusă perioada în care clădirile retrocedate dar folosite ca şcoli, spitale sau instituţii de cultură trebuie să-şi păstreze destinaţia.
"Noi propusesem 20 de ani. Opinia Curţii e mai degrabă să avem un termen un pic mai redus. Asta înseamnă că în 10 ani trebuie să avem un program prin care şi şcoli şi spitale să avem unde să le mutăm în 10 ani. Nu e uşor acest lucru. Pare uşor acum, peste 10 ani, dar o să treacă repede timpul acesta. O să avem o nouă şedinţă, probabil marţea viitoare, în care să vedem ce amendamente vin şi practic dacă ne-a scăpat ceva, fie că este vorba despre dreptul cultelor, fie că e vorba de alte situaţi speciale, să le putem încorpora", a spus premierul.
PDL: Guvernul nu-şi poate asuma răspunderea pe acest act normativ
La nivel politic este contestată procedura prin care Guvernul vrea să îşi impună proiectul.
PDL a anunţat că se va adresa în acest sens Curţii Constituţionale.
PDL susţine că Guvernul nu-şi poate asuma răspunderea pe un astfel de act normativ, atâta timp cât există deja în Parlament un proiect pe aceeaşi temă, prioritar din punct de vedere constituţional.
Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, invocă şi un precedent.
"O situaţie asemănătoare a mai fost tranşată de Curte în urmă cu câţiva ani, la o încercare a Guvernului Boc de a-şi asuma răspunderea pe legile educaţiei, încercare care a fost contestată la CCR de opoziţia de atunci, pe motivul că în parlament se afla o altă lege cu acelaşi subiect care era în dezbatere şi Curtea le-a dat dreptate", susţine Răsulescu.
Reprezentanţii proprietarilor: Proiectul de lege este nefuncţional
Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România consideră că noul proiect de lege a despăgubirilor este nefuncţional şi că va amâna la nesfârşit rezolvarea problemelor.
Reprezentanţii foştilor proprietari susţin că miza acestei legi o constituie sutele de mii de hectare de teren care, prin modul de aplicare a acestui act normativ, vor ajunge la dispoziţia baronilor locali.
De asemenea, Asociaţia pentru Proprietate Privată a afirmat că proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate este unul nerealist, discriminatoriu şi nefucţional.
Proiectul pentru care Guvernul Ponta vrea să-şi asume răspunderea în Parlament este criticat şi de jurişti.
Din punctul lor de vedere, problema este de fapt funcţionalitatea acestei legi, supă cum afirmă lectorul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj, specialist în jurisprudenţă CEDO, Radu Chiriţă.
"Curtea a reproşat României, frecvent, în ultima perioadă, faptul că sistemul de despăgubiri pe care în mod benevol l-am adoptat este complet nefuncţional în faza finală, respectiv în cea de asigurare a plăţilor efective", a spis Chiriţă într-un interviu realizat de redactorul RRA, Victor Gheorghe.
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Articole pe aceeasi tema
