Legea lustraţiei, adoptată după 22 de ani. Vezi ce prevede
Persoanele care au avut funcţii politice în PCR sau cele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi nu pot candida şi nu pot fi numite cinci ani în funcţii de demnitate publică.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 29 Februarie 2012, 12:17
Camera Deputaţilor a adoptat o lege aşteptată de 22 de ani, Legea lustraţiei.
Potrivit DEX lustraţie = purificare.
Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 "pentru" şi patru abţineri, iar opoziţia nu a participat la şedinţă.
Legea urmează să ajungă la preşedintele Băsescu pentru promulgare.
Proiectul prevede, între altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional şi raional, au fost membri şi membri supleanţi ai CC al PCR, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, directori de editură.
Sub incidenţa legii intră şi persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică, au ocupat funcţii de preşedinte la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.--fb1
Aceste persoane nu pot candida şi nu pot fi numite pe o perioadă de cinci ani în funcţii de demnitate publică, nu pot ocupa, totdată, funcţii de conducere în principalele direcţii ale Senatului şi Camerei, nu pot face parte din Guvern nici ca miniştri, nici ca secretari de stat sau secretari generali şi nici nu pot fi numiţi în principalele posturi de conducere ale Societăţilor Publice de Radio şi Televiziune, CNSAS, Consiliul Legislativ, conducerea BNR, a companiilor de stat şi regiilor naţionale.
Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.
Procurorii comunişti, sub incidenţa legii
La propunerea deputatului UDMR Máté András Levente, sub incidenţa legii vor intra şi procurorii comunişti care au făcut poliţie politică.
"Un fost procuror comunist ar putea accede acum să fie ales în Parlamentul României sau poate fi numit ministru sau secretar de stat sau la nivel judeţean, consiliul judeţean, consiliul local. Cred că este inacceptabil", a spus Levente.
Au fost scoase de pe lista persoanelor lustrate membrii fostului UTC şi cei care au deţinut în perioada indicată de lege calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare.
Surse parlamentare susţin că PDL a dorit astfel să elimine orice speculaţie privindu-i pe premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi pe preşedintele PDL, Emil Boc.
Această ultimă prevedere a strârnit nemulţumirea liderului deputaţilor PSD, Mircea Duşa.
"Să modificaţi un raport în plenul Camerei este inadmisibil. Modificări se pot face legat de corecturi ortografice, de erori materiale, dar să modificaţi în plenul Camerei un raport, nu se poate face acest lucru", a spus Duşa.
Monica Macovei, ar putea fi vizată--fb2
Una dintre persoanele care ar putea fi vizate de noua prevedere este actualul europarlamentar PDL, Monica Macovei, care a fost procuror în perioada comunistă.
"După 22 de ani, nu pot accepta ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică, care a persecutat oameni până în '89 să poată accede în Parlament, să fie miniştri sau să conducă consilii judeţene, consilii locale", a afirmat Mate Andras Levente, adăugând că face această propunere pentru că nu poate să reziste rugăminţilor în genunchi ale unui domn condamnat pe nedrept şi a stat 8 ani în închisoare.
Şi UNPR-istul Eugen Nicolicea a spus că este posibil ca Monica Macovei, fost procuror înainte de 1989, să intre sub incidenţa actului normativ.
"Acesta este un proiect ai cărui iniţiatori au fost parlamentari din grupurile PDL şi PNL. Astăzi (n.r. marţi) grupul PNL nu a mai venit să susţină Legea lustraţiei, probabil ca o componentă a USL. O parte din activişti, o parte din cei care au avut atitudini care au atentat la drepturile omului, convenţiile internaţionale (...) au interdicţia pe cinci ani de zile să mai ocupe o funcţie publică', a afirmat Eugen Nicolicea.
Ion Iliescu: Legea lustraţiei este discriminatorie şi aberantă
Fostul preşedinte, Ion Iliescu, a declarat la RFI că "Legea lustraţiei este discriminatorie, aberantă şi total inutilă".
"Ar fi fost oarecum raţional să se discute despre o asemenea lege în primii ani de după căderea dictaturii, după 1989, anii '90. Aşa încât mie mi se pare în general aberantă şi inutilă o asemenea lege într-un cadru democratic de politică deschisă şi când se pronunţă fiecare şi este mai ales cenzura populară care decide asupra tuturor lucrurilor. Mi se pare absolut inutilă o asemenea lege astăzi, la 22 de ani după revoluţie", a spus Ion Iliescu.
Fostul preşedinte a calificat votul dat în legislative drept “o acţiune tipic propagandistică, care ţine de regimuri trecute şi depăşite de istorie".
Legea lustraţiei, adoptată prima oară în 2010
Legea lustraţiei a fost adoptată pentru prima oară în mai 2010 de către Camera Deputaţilor.
Iniţiată de parlamentari liberali, între care Eugen Nicolăescu, Adrian Cioroianu, Mona Muscă, legea fusese adoptată la limită, în cursul anului 2006, de Senat, însă de atunci până în 2010 a rămas blocată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.
Ca persoane lustrabile fuseseră definite atunci următoarele categorii de persoane:
►cei care au ocupat functii de conducere si au fost remunerate pentru aceasta in PMR, PCR, UTC, UASCR
► deputaţii în Marea Adunare Naţională
► membrii consiliilor populare judeţene, municipale si orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri
►conducatorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR
► directorii de editură
► persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politica
► magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist
► comandantii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv
► şefii misiunilor diplomatice şi consulare
Tuturor acestor persoane urmau sa li se interzică să ocupe timp de cinci ani de la intrarea legii in vigoare funcţii publice numite si alese.
Legea prevedea însa că lustrabilii care deţin orice funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis însa, pe 7 iunie 2010, cu majoritate de voturi, ca Legea lustraţiei este neconstituţională, deoarece încalcă dreptul de a fi ales, consacrat prin Constituţie.
Mai mult, judecătorii credeau că limitarea dreptului de a fi ales, impusă prin legea contestată "aduce atingere însăsi existenţei dreptului şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică".