Preşedintele Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor, George Băeşu, a atras atenţia, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate Bucureşti, că legea restituirii imobilelor de după 1989 a fost mult timp o afacere în România.

La rândul său, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, sublinia că modificările succesive ale cadrului legal au dus la stagnarea situaţiei în procesul restituirilor proprietăţilor confiscate înainte de 1989.

Augustin Zegrean a spus că până în prezent instituţia pe care o reprezintă a soluţionat 853 de cereri în privinţa restituirii proprietăţilor şi 255 legate de deconspirarea securităţii ca poliţie politică.

În privinţa restituirii imobilelor, Zegrean a atras atenţia că partidele care s-au succedat la putere după 1989 au produs multă inconsecvenţă fiindcă au modificat actul normativ în diverse forme.

"Fiecare partid a găsit de cuviinţă să modifice Legea 18 în diverse forme. Unii au îmbunătăţit-o, alţii au adoptat măsuri care au întors lucrurile înapoi cu mulţi ani", a spus Augustin Zegrean.

Potrivit lui George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, legislaţia în domeniu a permis în România ca unii oamenii să se îmbogăţească, mai ales în condiţiile în care au avut acces la informaţii.

"Persoane care au avut informaţii de la instituţii ale statului au făcut posibil ca dosare ale unor persoane, unele multe plecate din România de foarte mulţi ani, să devină bune de plată pentru statul român şi în schimbul cumpărării dosarelor cu sume de 10, 15% au ajuns să beneficieze de titluri de despăgubire în valoare de zeci de milioane de euro", a spus George Băeşu.