Liderii coaliţiei nu au reuşit să se pună de comun acord asupra acestui proiect de lege, întrucât UDMR şi minorităţile s-au opus actului normativ care prevede plafonarea cu până la 15 la sută a despăgubirilor acordate pentru casele confiscate de regimul comunist.

Cele două formaţiuni ameninţă Coaliţia că nu vor vota proiectul de lege atunci când va ajunge în Parlament.

Decizia a fost luată în şedinţa Coaliţiei de marţi dimineaţă.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor preciza, într-o declaraţie de presă, că nu este de acord cu scoaterea din lege a restituirii în natură.

"Nu pot să fiu de acord să scoatem din legislaţie restituirea imobilelor din natură acolo unde dosarele sunt complete şi unde se pot restitui în natură", declara, luni, președintele UDMR.

Emil Boc: Guvernul să sintetizeze argumentele

Pe de altă parte, liderul PDL Emil Boc a anunţat că proiectul de lege privind retrocedarea imobilelor urmează să fie analizat în Guvern şi apoi să fie supus aprobării Parlamentului.

Emil Boc a declarat, după şedinţa coaliţiei că au fost înaintate mai multe propuneri, urmând ca executivul să vină cu forma finală a proiectului de lege cel mai târziu săptămâna viitoare.

PDL susţine ca foştii proprietari să nu mai primească imobilele în natură, ci doar 15 la sută din valoarea lor, în mod eşalonat, în timp ce UDMR şi minorităţile naţionale vor, pe lângă compensaţii băneşti, şi restituirea în natură a imobilelor acolo unde dosarele sunt complete.

"Guvernul ar urma să analizeze proiectul şi după aceea să fie trimis spre aprobare Parlamentului. Urmează ca săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare să fie discutat, după care decizia va aparţine Parlamentului. Subiectul acesta se discută de peste şase luni în coaliţie, deci nu e un subiect care să fie uşor şi de aceea el va mai avea şi multe alte discuţii în Parlament. Sper ca şi opoziţia să iasă şi să aducă contribuţia necesară acestei probleme care ţine de România, nu doar de coaliţie. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, până în 15 iulie proiectul să fie adoptat de către Parlamentul României", a declarat , marţi, Emil Boc.

Liderul democrat-liberalilor a adăugat că este rândul Guvenului "să sintetizeze" punctele de vedere care deja au fost exprimate de coaliţia de guvernare.

Ministerul Justiţiei, de acord cu plafonarea despăgubirilor

Ministerul Justiţiei (MJ) susţine că a sprijinit forma proiectului care include plafonarea despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate aşa cum a fost pus în dezbatere publică, având în vedere conţinutul Deciziei "pilot" pronunţată de CEDO în cauza "Atanasiu şi alţii împotriva României".

Într-un comunicat de presă, Ministerul Justiţiei a menţionat că a făcut această precizare după ce în presă au apărut informaţii conform cărora Ministerul Justiţiei "a vrut restituire în natură sau despăgubire totală" în proiectul de lege privind despăgubirile acordate pentru imobilele naţionalizate.

Citeşte aici proiectul legislativ

Preşedintele ANRP, Dorina Danielescu, a precizat, pe 11 aprilie, într-o conferinţă de presă, că statul îi va despăgubi pe proprietarii ale căror imobilele au fost luate abuziv în perioada regimului comunist cu un procent de 15% din valoarea reală a bunului, plata fiind eşalonată pe o perioadă de de 10-12 ani.

"S-a eliminat măsura reparatorie a restituirii în natură a imobilelor solicitate sau compensarea cu alte bunuri sau servicii sau restituirea pe alt amplasament, singura măsură reparatorie constă în acordarea de despăgubiri stabilite potrivit prezentei legi. (...) Despăgubirile se vor acorda în limita unui procent de 15% din valoarea reală a bunului şi eşalonarea plăţilor despăgubirilor pe o perioadă de de 10-12 ani", a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele ANRP, Dorina Danielescu.

Ea a explicat că atunci când s-a stabilit acest procent s-a avut în vedere strategia fiscal-bugetară şi că suma alocată pentru a plăti aceste despăgubiri este de 531 milioane lei anual.

O rezoluţie emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevede că România trebuie să adopte până în luna iulie legislaţia în domeniu.