Legea audiovizualului "ar trebui modificată"

Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de protecţie.

Adăugat: 8 Februarie 2013
Ultima actualizare:8 Februarie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Cadrul audiovizual din România ar trebui altfel reglementat, susţin tot mai multe voci, după ce prestaţia din ultima perioadă a fost subiect de critici în Raportul pe justiţie al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului a lansat o campanie care vrea să pună în prim-plan interesul public înaintea gustului publicului.

Astfel, Palatul Parlamentului a găzduit, joi, o dezbatere între reprezentanţii Consiliului Naţional al Audiovizualului şi reprezentanţii mass-media, ai CSM şi ai Parlamentului.

Temele dezbaterii au vizat interesul public şi rolul audiovizualului în informarea opiniei publice, precum şi observaţiile Comisiei Europene semnalate în raportul MCV pe justiţie.

Preşedintele CNA, Laura Georgescu, a afirmat în deschiderea întâlnirii că datoria morală a Consiliului este să fie partener cu radiodifuzorii.

Ea a spus că primul pas în determinarea nevoii unei noi legi a audiovizualului a fost lansarea petiţiei "Interesul public mai presus de gustul publicului", care a adunat în 15 zile peste 11.000 de semnături.

Discuţia a pornit de la premisa că libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care, se arată într-un document semnat de reprezentaţii presei, ai Parlamentului şi ai sindicatelor, presa audiovizuală trebuie să beneficieze de protecţie.

În acelaşi document se menţionează faptul că presa este datoare să împărtăşească informaţii şi opinii cu privire la subiecte de interes public în mod obiectiv.

Legea audiovizualului "trebuie adaptată schimbărilor"

Opiniile exprimate în cadrul dezbaterii au fost divergente.

Sorin Roşca Stănescu, membru al Comisiei de cultură, arte şi mijloace de comunicare în masă, este de părere că rolul punitiv al CNA ar trebui să scadă şi a atras atenţia asupra faptului că iniţiativele legislative aparţin doar Parlamentului.

El a afirmat că este nevoie de mai puţine norme, dar mai clare, iar CNA ar trebui să îşi deplaseze efortul către dezbateri de fond.

Pe de altă parte, preşedintele Clubului Român de Presă, Indira Crasnea, a afirmat că presa este suficient reglementată, însă problema constă în nerespectarea normelor.

Mihaela Dâncă de la Centrul pentru Jurnalism Independent a întărit ideea, afirmând că libertatea de exprimare trebuie să fie dublată de responsabilitate.

Ea a spus că există un cadru legislativ mai mult decât suficient, trebuie doar să fie aplicat.

Ea a mai spus că nu se poate asigura o presă liberă şi puternică dacă nu este dublată de responsabilitate.

Preşedintele Agenţiei de monitorizare ActiveWatch, Mircea Toma, a vorbit de asemenea despre responsabilitate în exprimare.

El a afirmat că breasla jurnalistică are coduri deontologice minuţios elaborate, însă nu sunt implementate.

Cauzele, susţine el, rezidă din faptul că breasla ziariştilor nu este unită iar sindicatele nu au forţa necesară să lupte.

El a spus că ziariştii proaspăt ieşiţi din facultate nu ar face de bunăvoie ceea ce se prezintă la televizor, dar, susţine el, sunt obligaţi de patroni.

Mircea Toma consideră că CNA poate reprezenta un instrument de reglementare şi că, atât membrii CNA, cât şi jurnaliştii şi patronii trebuie să se elibereze de presiuni politice.

În ceea ce priveşte raportul MCV pe Justiţie, în care se face referire la presa din România, Mircea Toma afirmă că a pornit de la semnalele corecte, dar limbajul este ambiguu şi lasă loc la interpretări.

În ceea ce priveşte depolitizarea instituţiilor, profesorul universitar Emil Chirilă, a afirmat: "Mai bine presă fără Guvern, decât Guvern fără presă".   

Europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu, consideră că raportul MCV este unul normal, care reflectă realitatea românească şi trebuie luat ca atare.

Interesul public. Rolul audiovizualului în informarea opiniei publice

Vicepreşedintele Academiei Române, Dan Berindei, afirmă că mass-media este axată pe senzaţional şi nu prezintă adevăratele probleme, cele de interes general.

El susţine că deşi România face parte dintr-un organism european, publicul nu ştie ce se întâmplă cu adevărat în lume.

El consideră că rolul educativ, formativ al presei trebuie luat în serios, idee întărită şi de jurnalistul Cătălin Tolontan, care susţine că interesele financiare şi de rating primează în spaţiul audiovizual.

Radioul public "îşi îndeplineşte misiunea"

Preşedintele-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a precizat că Radioul public îşi îndeplineşte misiunea de a informa corect şi de a educa, atât prin intermediul programelor difuzate, cât şi prin activităţile "off air".

El a afirmat că publicul radioului consumă cultură, dovadă fiind faptul că Radio România Actualităţi se situează pe primul loc în clasamentele de audienţă la nivel naţional, în ceea ce priveşte cota de piaţă.

Ovidiu Miculescu a mai spus că şi la televiziunile comerciale există programe de cultură, anchete, emisiuni care nu aduc publicitate, respectivele televiziuni asumându-şi astfel misiunea publică.  

Libertatea de exprimare

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, Victor Opaschi, afirmă că România trece printr-o criză a democraţiei şi a cetăţenilor, iar securitatea cetăţeanului, susţine el, că trebuie pusă înaintea securităţii statului.

El declară că libertatea de exprimare în audiovizual trebuie făcută prin bun simţ şi autocenzură.

Secretarul adjunct al CSM, Sergiu Ionescu, consideră că libertatea de exprimare nu poate reprezenta un drept absolut şi trebuie supusă unor formalităţi şi sancţiuni.

El afirmă că această libertate trebuie să înceteze acolo unde începe dreptul la viaţa privată.

Directorul executiv ARCA, George Chiriţă, îl contrazice însă, spunând că libertatea de exprimare trebuie să comprime toate celelalte drepturi, fiind un drept absolut.

Iniţiative

Preşedintele CNA, Laura Georgescu, a anunţat că peste două săptămâni va avea loc şi o dezbatere cu jurnaliştii şi vedetele de televiziune.

În urma acestor iniţiative, CNA îşi propune următoarele:

►În termen de şase luni, Consiliul va elabora, adopta şi publica un cod de conduită propriu, precum şi un acord-cadru cu radiodifuzorii, care va reitera libertatea de exprimare în audiovizual, în perioada 2013 – 2016.

►Asociaţiile profesionale ale jurnaliştilor şi radiodifuzorilor, semnatare ale declaraţiei comune (n.r. din care se citează), vor adopta şi publica un ghid de bune practici, în acord cu dispoziţiile privind respectul vieţii private şi al demnităţii cetăţeanului cuprinse în noul Cod civil.

►Mediul academic va sprijini acţiuni de formare şi profesionalizare a jurnaliştilor şi editorilor din redacţiile posturilor de radio şi televiziune, în special prin cursuri de etică şi de pregătire profesională cât mai practică.

►Mediul academic, radiodifuzorii şi CNA vor sprijini acţiuni de voluntariat ale studenţilor în domeniul educării publicului în domeniul media şi participarea pro-activă a societăţii civile la garantarea interesului public.



Autor:
Ioana Tănase
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
8 Februarie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza