Realizatori Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: O nouă rezoluție prin care Parlamentul European recomandă ca România și Bulgaria să fie primite în spațiul Schengen de la 1 ianuarie anul viitor a fost adoptată de eurodeputați în plenul de la Strasbourg. Au fost 547 de voturi pentru, față de doar 43 de abțineri și 49 de voturi împotrivă. Rezoluția nu are însă putere legislativă și nici nu este pentru prima dată când Parlamentul European se pronunță pentru acceptarea celor două țări.

Cătălin Cîrnu: Decizia finală aparține Consiliului Justiției și Afaceri Interne, care urmează să se reunească spre finalul acestui an, iar invitatul ”Apelului matinal” este astăzi europarlamentarul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului Popular European. Bună dimineața!

Iuliu Winkler: Bună dimineața de la Strasbourg.

Cătălin Cîrnu: După rezultatul acelui vot, dumneavoastră și colegii dumneavoastră din grupul europarlamentar al României, cât de optimiști rămâneți? Vom avea șanse să intrăm de anul viitor, din 1 ianuarie în spațiul Schengen?

Iuliu Winkler: Suntem cu toții optimiști. Ziua de ieri a fost o zi bună pentru România și pentru Bulgaria în Parlamentul European. Am avut acea majoritate pe care ați amintit-o la începutul scuției noastre, o majoritate foarte clară și foarte fermă. Sigur că speranțele sau optimismul nostru sunt bazate pe câteva elemente și în primul rând aș spune că în parcursul celor 11 ani de când Comisia Europeană, pentru prima dată în 2011, a constatat, a stabilit printr-un document că România îndeplinește toate criteriile pentru aderare la spațiul Schengen, niciodată nu cred că am fost atât de aproape de realizare a acestui deziderat decât acum. Sunt mai multe motive pentru care spun acest lucru. În primul rând, trebuie să observăm că s-a întâmplat o schimbare de paradigmă, o dată cu declanșarea nefericitului război din Ucraina, și anume paradigma în care noi până acum spuneam că România merită să adere la spațiul Schengen, deoarece îndeplinește toate condițiile tehnice ale tratatului Schengen și noi, România, merităm să devenim membri ai spațiului Schengen. Acum, paradigma nouă, după război sau ca urmare a consecințelor războiului care se poartă la granițele noastre, la granițele României, trebuie să spunem că întreaga Uniune Europeană are interesul ca România să adere la spațiul Schengen, pentru că astfel se desăvârșește piața internă a Uniunii Europene, deci este vorba de considerente de securitate, de strategie, dar și de considerente economice, care sunt extrem de importante acum, pentru că vedem că inflația și criza economică nu este doar specifică României, ci tuturor statelor membre din Uniunea Europeană. Deci avem aceste argumente, pe lângă argumente pe care le așteptăm în zilele următoare chiar, și anume concluzia acelei comisii care săptămâna trecută a vizitat România, o comisie de experți formată din reprezentanți ai 15 state membre ale Uniunii Europene, care a vizitat România, a văzut pe teren modul în care noi ne îndeplinim obligațiile și în ceea ce privește sistemul informatic al spațiului Schengen și în ceea ce privește colaborarea polițienească și multe alte aspecte tehnice. Această comisie a fost săptămâna trecută, în primele zile, în România, apoi s-a dus în Bulgaria și așteptăm acum rezultatul, raportul acestei comisii. Cred că niciodată nu a fost din partea vreunui guvern anterior în decursul celor 11 ani o asemenea ofensivă. Este o ofensivă guvernamentală, una diplomatică și una în Parlamentul European, așa cum am putut să vedem ieri. Deci, există motive pentru optimism.

Daniela Petrican: Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul European, voiam să vă întrebăm, Olanda, Țările de Jos și Finlanda s-au opus anterior. Acum au fost 43 de abțineri și chiar 49 de voturi împotrivă. Există o explicație pentru aceste voturi? Cine sunt cei care se opun intrării României și Bulgariei în Schengen și, bineînțeles, motivul pentru care se opun?

Iuliu Winkler: Acum nicio bucurie nu este 100%, nicio bucurie nu este deplină. Acum, spre exemplu, și colegii noștri francezi, care s-au abținut, colegii noștri din Partidul Popular European, dar și din grupul liberal, din grupul Renew, fac ca această bucurie sau satisfacție, mă rog, depinde cum doriți s-o calificați, să nu fie chiar deplină, chiar 100%. Este vorba de motive de politică internă, așa cum, și în cazul Olandei, în decursul anilor, şi și acum, ați văzut declarațiile premierului Mark Rutte, al Olandei, care a fost prezent în România și a făcut declarații în acest sens, întrebat fiind, ele provin din considerentul de politică internă, din considerente de, eu știu, programe politice ale anumitor partide din țările respective. În decursul anilor, pe rând, am avut obiecții din partea Germaniei, Franței, Finlandei și Olandei. Acum avem și motive de speranță, pentru că, atât la nivelul cancelarului german, cât și din partea președintelui francez am primit încurajări în ultima perioadă. Sigur că, până la urmă, aceste încurajări trebuie să fie materializate în fapte. Ceea ce mi-a spus premierul olandez în România nu este o noutate și am văzut, de fapt, de la bun început, din 2011, că s-a făcut o aplicare a unui dublu standard, aș spune eu, atunci când condițiile de aderare la spațiul Schengen au fost atașate unor criterii politice, și anume criteriile politice care sunt cuprinse în Mecanismul de Cooperare și Verificare, celebrul MCV. MCV-ul este încă în vigoare în ceea ce privește România și Bulgaria. Așteptăm un raport până la sfârșitul anului, iar privirea înapoi cred că acum nu ne mai avantajează. Noi trebuie să ne uităm înainte, trebuie să privim înainte, așa cum au declarat liderii României, şeful Guvernului, dar și președintele României, trebuie acum să convingem și pe acest plan al criteriilor politice. Eu cred că avem argumente să convingem și pe planul criteriilor politice și, cu toate că este clar că suntem în continuare supuși unei discriminări, că atașarea criteriilor politice a avut o motivație de politică internă și are și astăzi o motivație de politică internă, dacă ne uităm la peisajul politic din Olanda, dacă ne uităm la majoritatea extrem de fragilă pe care coaliția pe care o conduce premierul Mark Rutte o are în parlamentul olandez, dacă ne uităm la antecedentele din cei 10 ani care au trecut, vedem că aceste partide politice au construit un capital politic intern din exigența sau intransigenţa lor față de esticii care nu ar îndeplini criteriile statului de drept sau nu le-ar îndeplini complet. Și atunci trebuie să continuăm, în săptămânile care urmează...

Cătălin Cîrnu: Exact, suntem foarte aproape să îi convingem, la Bruxelles, în 8-9 decembrie, sper să nu greșesc, va fi decizia finală. Cum vom continua această ofensivă?

Iuliu Winkler: V-am spus de comisia care a evaluat criteile tehnice, va trebui să vedem rezultatele, deci documentul pe care îl vor produce concluziile comisiei. În acele concluzii, eventual, vom găsi lucruri de făcut încă, posibil, sau, pe de altă parte, avem atitudinea, obiecția premierului Mark Rutte, care spune că ar fi trebuit cercetate și alte aspecte, aspecte, iarăși, neincluse în criteriile spațiului Schengen, cum ar fi, de exemplu, tratamentul migranților, celor care încearcă să forțeze granița undeva la vest, în Timișoara, în speranța de a ajunge în spațiul european. Noi stăm bine la aceste lucruri și mai stăm foarte bine la un capitol, care este extrem de important, și anume modul în care am reacționat la criza din Ucraina, la războiul din Ucraina, pentru că, într-adevăr, a fost exemplar modul în care am primit refugiații din Ucraina, în care am asigurat școli pentru copii, în care am asigurat tratament pentru cei care aveau nevoie de așa ceva sau ajutor umanitar. Toate aceste argumente, alături de cele economice, trebuie să fie repetate din nou și din nou, şi la nivelul ministerelor care au atribuțiuni, în primul rând Ministerul de Interne. Noi am avut şi discuții cu membrii Guvernului - noi, parlamentarii europeni din România - am avut aceste discuții cu liderii coaliției de guvernământ și vom face tot ceea ce putem noi, la nivelul nostru politic să spunem, față de acei colegi care încă s-au abținut sau cei care au vot împotrivă, ei urmând, evident, să-și influențeze guvernele, pentru că până la urmă decizia...

Cătălin Cîrnu: Să-i convingem.

Iuliu Winkler: Să-i convingem, pentru că decizia nu este în Parlamentul European și nu este în comisie, decizia este la Consiliul European.

Monitorizare text: Agenția de presă Rador a Societății Române de Radiodifuziune