Pe de altă parte, în opinia sa, adoptarea unei soluţii generale şi nerealiste pentru rezolvarea acestei probleme ar putea crea un risc sistemic pentru sectorul bancar, informează redactorul RRA.

Isărescu a menţionat în primul rând propunerea vehiculată în ultima vreme privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul din momentul acordării împrumutului şi a precizat că aplicarea unei astfel de variante ar determina pierderi la nivelul sistemului bancar de 5,7 miliarde de lei, adică 0,8% din PIB al României.

În plus, dacă pe modelul aplicat în cazul împrumuturilor în franci ar solicita şi cei cu credite în euro o astfel de soluţie, caz foarte probabil, de altfel, costurile ar urca la 9,8 miliarde de lei, adică, 1,4 procente din PIB.

Mai mult decât atât, Mugur Isărescu precizează că din calculele BNR, trei sau chiar patru bănci din sistem ar necesita în acest caz capital suplimentar substanţial, pentru a mai putea îndeplini condiţiile minime de solvabilitate.

Guvernatorul BNR a mai explicat că nici varianta îngheţării cursului franc-leu de către Banca Centrală la nivelul de dinainte de aprecierea bruscă a monedei elveţiene nu este aplicabilă.

Înghetarea ar însemna afectarea puternică a veniturilor exportatorilor, cu efecte pe reducerea creşterii economice sau chiar pe intrarea în recesiune, creştere de şomaj şi stimularea importurilor.

În plus, ar conduce şi la reducerea rezervelor BNR cu câteva miliarde de euro.

Guvernatorul Mugur Isărescu a adăugat că soluţiile posibile şi realiste rămân cele individualizate, negociate între clienţi şi bănci, care să menţină ratele lunare exprimate în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din decembrie 2014.

Acest lucru se poate realiza fie prin reduceri temporare de dobânzi, fie prin conversie în lei la cursul zilei, la care să se aplice o reducere a sumei datorate sau prin rescadenţarea creditelor, prevăzută în ordonanţa guvernului, care oferă deduceri fiscale pentru cei care vor să aplice acest sistem.

Mugur Isărescu a ţinut să precizeze şi faptul că BNR nu se opune adoptării unei legi a falimentului personal în România, însă aceasta trebuie să fie echilibrată, bine gândită şi să nu fie prezentată ca o soluţie magică pentru cei care au în acest moment probleme în a-şi rambursa creditele exprimate în franci elveţieni.