Reporter: Domnule președinte Vainer, FCER se pregătește de un eveniment care incepe mâine.

Aurel Vainer: Pe 25 şi 26 iulie vom avea lucrările Congresului al III-lea al Federaţiei Comunităţilor Evreilor din România. Nu uitaţi că aceste congrese au fost posibile şi au început abia după 1990. Până atunci sistemul de organizare şi alegerea preşedinţilor era o chestiune de multă dorinţă personală şi cam atât. Acum, noi spunem că suntem într-un proces democratic şi al treilea congres va fi o nouă dovadă în acest sens. L-am pregătit foarte serios şi am deschis posibilitatea oricui, cu îndeplinirea unor condiţii de origine etnică, de religie, apartenenţă religioasă, la organele de conducere şi vom alege noul consiliu de conducere al Federaţiei, noul comitet director şi toate structurile,

Reporter: Sunt în prezent 39 de comunități.

Aurel Vainer: Anul trecut a luat naştere o nouă comunitate, la Zalău. Judeţul Sălaj are din nou comunitate evreiască. N-a mai avut pentru că nu mai erau evrei cât de cât. Acum, un tânăr evreu de acolo a luat iniţiativa şi s-a reconstituit comunitatea evreilor Zalău. Şi noi sperăm ca, anul viitor, să inaugurăm şi o sinagogă la Zalău. Deci, sunt lucruri care nu se cunosc destul, dar se întâmplă la noi în România cu viaţa evreilor, care, iarăşi pentru cine nu ştie, astăzi, sunt în număr de 7000 de membri ai comunităţilor, dar la recensământ sunt în jur de 4000. Apropo de recensământ, congresul nostru va avea loc pentru a doua oară în amfiteatru Institutului Naţional de Statistică şi el va debuta cu un dialog în direct, cum suntem acum, între preşedintele Federaţiei, adică subsemnatul, şi preşedintele INS. Vom discuta timp de jumătate de oră în timpul congresului o temă interesantă: "evreii din România în statistica oficială" şi vom face un periplu de amintire, pentru că suntem o prezenţă importantă şi reală în mulţi ani de statistică românească. Şi, de altfel, relaţiile noastre cu INS sunt excelente. Şi aş aminti ceva în context: în anii '42 - '43, când se organizase un recensământ pentru cei nu de origine evreiască, el a fost prelucrat timp de doi ani la fostul Institut de Statistică de către evrei, care şi-au făcut stagiul de muncă obligatorie acolo. A fost un director general, Sabin Mănuilă, un om de mare valoare, care a înţeles suferinţa şi i-a dus pe evrei să facă prelucrarea.

Reporter: Sunt multe lucruri interesante în statisticile din România.

Aurel Vainer: Noi vom încerca un scurt dialog care ar putea pregăti o lucrare în viitor. Avem mulţi invitaţi la congres, în afară de cei aproape 100 de delegaţi din toată ţara, votaţi după reguli foarte precise şi care au putut să-şi candidaţii în trei adunări electorale zonale - în Transilvania, în Moldova şi la Bucureşti. Vom avea invitaţi din viaţa politică, socială, culturală, religioasă a României de astăzi, ceea ce ar fi un semn că evreii din România se bucură de un statut binemeritat, de seriozitate, de apreciere a contribuţiei în decursul anilor la dezvoltarea României, contrar teoriilor antisemite şi retrograde. Noi încercăm, nu să demonstrăm, să arătăm în mod real că prezenţa evreilor a fost benefică pentru România în multe, multe domenii de activitate. Să reamintesc că, în context, am avut două pierderi importante, recent, a fost academicianul Solomon Marcus, pentru care, cum să vă spun, a reprezentat foarte mult pentru lumea românească şi s-au făcut multe manifestări de comemorare sau de aducere aminte acestui mare savant român, evreu, care n-a precupeţit prin niciun efort ca să ducă România cât se poate de sus şi, de asemenea, a murit academicianul Ion Ianoşi, un om de stânga în toată viaţa, ca un profesor de etică de mare valoare. Şi atât. Noi încercăm să fim prezenţi şi, cât se poate, cu seriozitate, cu modestie, dar nu fără a dori să arătăm cu adevărat că am făcut ceva în România. Eu am o teorie proprie, dacă putem spune, evreii au lăsat pecete în istoria românească şi, printre altele, sunt aceste 87 de sinagogi, pe care le mai avem. Am avut, de 11 ani de când sunt preşedinte, am avut un program foarte strâns. De pildă, anul trecut am inaugurat Templul Coral şi vin zile când este arhiplin cu grupuri de turişti, nu numai din Israel şi nu numai evrei. Acum lucrăm intens la refacerea fostului Templu Unirea Sfântă, din cartierul evreiesc Văcăreştii de altădată şi acolo funcţionează Muzeul Evreilor din România. Va fi un templu, iarăşi, de o mare frumuseţe, repus în valoare cum se cuvine, iar la Hârlău, mica localitate, mare, unde, practic, mai sunt cinci, şase evrei, refacem sinagoga veche şi de o mare valoare artistică, prin pictură şi prin tot ceea ce e acolo. Avem un program şi-l ducem la îndeplinire cu ajutorul statului român şi vreau să amintesc lucrul aceasta, la Constanţa, pe insulă există o poziţionare a principalelor lăcaşuri de cult ale celor patru mari culte din România, catedrala ortodoxă, catedrala catolică, moscheea şi am avut şi sinagoga noastră. Din păcate, e ajuns într-un hal fără de hal, iar cu ajutorul statului român e posibil ca la anul s-o reinaugurăm; începe un proces de reconstrucţie. Deci, facem noi multe, iniţiem, dar statul român ne-a ajutat şi ne ajută foarte mult în această direcţie, recunoscându-se, astfel, valoarea contribuţiei evreieşti la dezvoltarea României, pentru că România a fost un stat naţional român şi este, dar cu multe minorităţi naţionale şi care au lăsat urme în existenţa noastră. De aceea, Constituţia României prevede că 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale care au avut o contribuţie la dezvoltarea României sunt posibile să fie ocupate de 18 reprezentanţi aleşi în alegerile generale. Să sperăm că şi la noul moment al alegerilor din toamnă vom face ca să fie şi un reprezentant al nostru, în multe privinţe, bine apreciat în lumea parlamentară românească.