Potrivit prevederilor legale, după această etapă, în termen de şase luni proiectul poate fi depus în Parlament, însoţit de minimum 100.000 de semnături.

Legislativul va transmite documentul Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Zece cetăţeni români de etnie maghiară au elaborat documentul.

Iniţiativa prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, comunitate autonomă cu personalitate juridică.

Unul dintre articolele proiectului stipulează că autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român, pentru că deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe. Teritoriul Ţinutului Secuiesc ar urma să cuprindă judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş.

Ţinutul Secuiesc - se prevede în iniţiativa legislativă cetăţenească - va avea autonomie administrativă şi politică în raport cu statul român.

Limba maghiară ar urma să fie limbă oficială, la fel ca şi limba română.

Ţinutul Secuiesc ar urma să fie condus de un preşedinte ales prin vot.

Între altele, este prevăzut că autorităţile locale vor putea păstra 90% din impozitul pe venit şi 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii.

Iniţiativa pentru declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc este însoţită de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român".

Avizul Consiliului Legislativ este consultativ.