Guvernul solicită CEDO extinderea termenului pentru Legea despăgubirilor

Reprezentanţii Guvernului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre Legea despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate.

Adăugat: 20 Martie 2013
Ultima actualizare:20 Martie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Guvernul va cere Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu, a anunţat premierul Victor Ponta.

El a amintit că Executivul ar trebui să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie.

Premierul a precizat însă că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect, înainte ca documentul să fie aprobat.

Conform calendarului anunţat anterior de primul-ministru, proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate urma să fie adoptat de Guvern în şedinţa de miercuri, 20 martie, şi adoptat în Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, la 26 martie. Amânarea dezbaterilor asupra proiectului presupune însă inclusiv amânarea adoptării şi angajării răspunderii, pentru o dată ulterioară.

"Am avut o discuţie cu secretarul general al Consiliului Europei, cu echipa care-l însoţeşte, referitoare la adoptarea unei soluţii care să fie în conformitate cu standardele Curţii Europene a Drepturilor Omului şi am decis împreună că cea mai bună soluţie este să avem o discuţie detaliată asupra textului legii înainte ca această lege să fie adoptată, iar dacă vor exista observaţii pentru propunerea legislativă din partea departamentelor specializate, aceste observaţii trebuie şi vor fi avute în vedere în textul legii. Din acest motiv, vom face o solicitare oficială pentru prelungirea termenului de 12 aprilie cu o perioadă de trei săptămâni, maximum o lună, până când avem finalizată această discuţie tehnică", a spus Ponta.

Premierul a precizat că, în cursul lunii aprilie, persoanele responsabile pentru acest domeniu din Guvern vor merge la Strasbourg pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene, astfel încât forma finală a legii să fie conformă cu standardele Curţii.

La rândul său, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a apreciat decizia Guvernului de a acorda timp specialiştilor de la Strasbourg pentru a analiza proiectul de lege înainte ca documentul să fie adoptat.

"Mă bucur că Guvernul României a adoptat această metodă de a studia atent legile înainte ca ele să fie adoptate şi să aplice metoda şi în privinţa legii privind imobilele retrocedate, să acorde timp specialiştilor de la Strasbourg să analizeze proiectul de lege şi apoi să fie adoptată legea. Acest lucru ne va asigura că noua lege nu va conduce la noi cazuri în instanţele din România sau la Curtea din Strasbourg", a spus oficialul european.

Antonescu: Încercăm să găsim forma cea mai echitabilă

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat  că Guvernul, împreună cu majoritatea parlamentară care-l susţine, încearcă să găsească forma cea mai echitabilă şi eficientă în privinţa legii retrocedărilor.

Crin Antonescu  a mai arătat că există consens în USL în ceea ce priveşte "superimpozitarea" cu 85% a celor care au cumpărat drepturile litigioase legate de imobilele retrocedate

Ce prevede proiectul Guvernului?

Conform proiectului de lege pregătit de Guvern, foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017,în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevăzut într-o variantă iniţială, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.



Autor:
Luminiţa Apostolescu
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
20 Martie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza