Premierul Emil Boc a declarat, marţi, că Guvernul nu are competenţe în stabilirea preţului la gazele naturale, întrucât Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei este o instituţie independentă.

Întrebat dacă este de acord cu liberalizarea preţului la gazele naturale, conform solicitării FMI, primul-ministru a precizat că executivul poate interveni doar prin controale indirecte împotriva abuzurilor.

"În acest moment, guvernul nu are niciun fel de competenţă în stabilirea preţului gazelor naturale, aşa cum, din nefericire, nu a avut niciun fel de posibilitate de a interveni în preţul carburanţilor. Putem, prin modalitatea controalelor indirecte, să împiedicăm abuzurile şi pe cei care decid să nu opereze cu preţuri care sunt dincolo de suportabilitatea populaţiei şi dincolo de ceea ce înseamnă funcţionarea corectă a economiei de piaţă. Asupra acestui mecanism vom veghea în continuare", a declarat Emil Boc.

Sindicatele Libere din Chimie: Liberalizarea pieţei gazelor va avea ca efect creşterea tarifelor

Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie susţine că solicitarea FMI de liberalizare a pieţei gazelor va creşte tarifele şi va distruge industria chimică din România.

Liberalizarea pieţei gazelor va avea ca efect creşterea tarifelor prin impunerea unor politici de monopol asupra preţului gazelor naturale, de către firmele existente pe piaţă, majoritatea fiind societăţi multinaţionale, precizează sindicatele într-un comunicat de presă.


În acest context - susţin sindicatele - întreprinderile din industria chimică se vor găsi în situaţia să-şi oprească producţia, iar prima consecinţă va fi disponibilizarea a mii de lucrători, lăsând agricultura din România în situaţia să importe în întregime cantităţile necesare de îngrăşăminte chimice şi implicit , să creeze o presiune suplimentară asupra nevoilor valutare cu implicaţii importante asupra cursului valutar.

Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie atrage atenţia Guvernului României că, aplicând cerinţele FMI, va lovi în mii de locuri de muncă atât ale celor care lucrează nemijlocit în industria chimică, cât şi în industriile conexe şi, nu în ultimul rând, în capitalul românesc care a investit în această zonă economică.

Adoptarea măsurilor solicitate de FMI este de natură să nască reacţii sociale, iar Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie îşi rezervă dreptul de a apăra prin toate mijloacele legale interesele lucrătorilor pe care îi reprezintă, se mai arată în comunicatul de presă.

FMI cere liberalizarea preţurilor la gaze şi energie


Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au solicitat revederea modului de calcul al preţurilor la gaze naturale şi energie electrică şi liberalizarea acestora, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, după întâlnirea cu delegaţia FMI.

Potrivit ministrului, pâna la jumătatea acestui an, va trebui să prezinte o noua formula de calcul pentru pretul gazelor.

"Doresc (FMI n.r) ca preţul să fie liberalizat şi noi, în cursul anului, probabil la jumătatea acestui an, va trebui să ne prezentăm cu o nouă formulă de calcul, pentru că sunt probleme pe preţul reglementat. Ne solicită reglementarea acestor preţuri şi o liberalizare", a afirmat Ariton.

Românii plătesc cel mai ieftin preţ la gaze naturale din Europa

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, preţul gazelor naturale plătit de consumatorii casnici din România era, în prima jumătate a anului trecut, cel mai ieftin din Uniunea Europeană, însă raportat la puterea de cumpărare, preţul este situat la media europeană.

Astfel, în primul semestru din 2010, românii plăteau 7,64 euro/Gigajoule (GJ), în timp ce media UE era de 14,54 euro/GJ.

Comparativ, bulgarii au plătit 10,21 euro/GJ. Cel mai ridicat preţ a fost în Danemarca, de 29,7 euro/GJ.

Raportat la puterea de cumpărare, în state precum Belgia, Franţa sau Marea Britanie gazele sunt mai accesibile pentru populaţie decât în România.

Cel mai scump, din acest punct de vedere, este în Suedia şi Bulgaria, în timp ce locuitorii din Luxemburg au cel mai accesibil preţ.

Calculat în moneda naţională, gazele plătite de români în semestrul întâi 2010 s-au ieftinit faţă de aceeaşi perioadă din 2009 cu 7,71%.

Cele mai mari ieftiniri pentru populaţie au avut loc în Letonia (cu 39,82%), Irlanda ( 22,92%) şi Bulgaria (22,3%).

Pentru consumatorii industriali, gazele s-au ieftinit, în perioada analizată, cu 33,85% în Letonia, cu 30,7% în Marea Britanie și cu 25,63% în Italia.

În România, procentul a fost de 6,88%.