Proiectul ar urma să asigure dezvolatrea accelerată a ţării în următorii 4 ani, iar banii de la Uniunea Europeană vor fi cheltuiţi pentru spitale noi, sute de kilometri de autostrăzi, investiţii în infrastructură şcolară, sau pentru digitalizarea administraţiei.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă a fost prezenat aseară la un eveniment la care a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis.

Banii europeni vor fi folosiţi pentru investiţii, care vor reprezenta noua politică de dezvoltare a României, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Investiţiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcţia de spitale noi şi extinderea celor existente. Propunem investiţii suplimentare în infrastructura şcolară şi fonduri pentru comunităţile locale, inclusiv investiţii în digitalizarea administrativă şi regenerare urbană. Este timpul să beneficiem de digitalizarea administraţiei şi să accesăm competenţele viitorului.

Premierul Ludovic Orban a subliniat că acest plan este complementar altor resurse financiare europene.

Ludovic Orban:Toate măsurile, toate programele care sunt incluse în acest Plan Naţional de Recuperare şi Rezilienţă sunt incluse în coordonare, în complementaritate cu celelalte surse de finanţare de care va beneficia România în perioada care va veni. Vom avea la dispoziţie peste 46 de miliarde de euro pentru coeziune, pentru agricultură, pentru fondul pentru o tranziţie justă.

Societatea civilă poate să facă propuneri pentru completarea Planului de Redresare şi Rezilienţă, care vor fi analizate de executiv, iar apoi acesta va trimite planul la Bruxelles.

Proiectele ce vor fi realizate în cadrul acestui plan trebuie să urmărească liniile mari, trasate la nivel european - digitalizare, protecţia mediului şi reforme structurale.

Din cele peste 30 de miliarde de euro, grandurile nerambursabile sunt de aproape 14 miliarde, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre reprezintă restul.

Mai multe organizaţii neguvernamentale cu expertiză în educaţie, sănătate sau în domeniul social şi-au exprimat deja intenţia de a contrbui la acest plan şi cer Guvernului să fie consultate în mod real.

Documentul trebuie să includă cu prioritate - spun organizaţiile - măsuri de sprijin pentru persioanele din categorii vulnerabile şi să acorde o atenţie sporită copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, astfel încât aceştia să-şi continue şcoala. Printre organizaţii se numără fundaţia "World Vision", "Salvaţi Copiii", sau Societatea Academică din România.