Dan Suciu a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă că proiectul privind liberalizarea preţului la energia electrică vine cu o întârziere de mai bine de un an şi dacă nu este adoptat în cel mai scurt timp, poate aduce eventuale sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Potrivit calendarului de liberalizare, 10% din energia consumată de casnici la 1 iulie 2013 va proveni din piaţa liberă, urmând ca ponderea să crească cu 20 de procente în fiecare an, pentru ca la 1 ianuarie 2018 piaţa de energie să fie complet liberalizată, iar tarifele reglementate să dispară.

Pentru firme, piaţa se va liberaliza în totalitate la 1 ianuarie 2014.

Tariful social va fi eliminat până în ianuarie 2015, în trei tranşe, începând cu anul viitor. Statul va mai acorda ajutoare financiare, dar numai persoanelor sau familiilor cu un venit net mediu lunar mai mic sau egal cu salariul minim pe economie, prin intermediul Ministerului Munci.

În România sunt 8,36 milioane de consumatori casnici de electricitate şi gaze naturale, iar numărul consumatorilor vulnerabili este estimat între 1,15 milioane şi 1,4 milioane de clienţi.

Categoriile de consumatori consideraţi vulnerabili şi modalităţile de protejare a acestora vor fi stabilite până la sfârşitul lunii aprilie.

România trebuie să adopte pachetul de legi pentru energie, care conţine directivele privind energia electrică şi gazele naturale şi este obligatoriu la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care Comisia Europeană a trimis, pe 27 februarie, ţării noastre şi altor 7 state membre UE avize motivate (a doua etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar) pentru faptul că nu au informat Executivul UE cu privire la adoptarea măsurilor de transpunere a acestor directive.

Tranzgaz şi Transelectrica pleacă din subordinea Ministerului Economiei

După şedinţa de guvern de vineri, ministrul economiei, Lucian Bode, a anunţat că Tranzgaz şi Transelectrica vor trece sub controlul altor ministere decât cel al Economiei, procedura fiind încă în analiza Guvernului.

De asemenea, ministrul economiei a spus că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va fi independentă, iar consumatorii de energie electrică vor fi protejaţi.

"Primul element important, din prezentul proiect de act normativ, face referire la alegerea modelului operator de sistem independent. Cel de-al doilea element important face referire la renunţarea la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică. Cel de-al treilea element: independenţa Autorităţii de Reglementare. Cel de-al patrulea, protecţia consumatorilor de energie electrică şi nu în cele din urmă, cel de-al cincilea element important face referire la siguranţa alimentării cu energie electrică", a afirmat Bode.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va fi condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu vor mai fi însă numiţi prin decizie a premierului, ci de către şeful statului, după nominalizări transmise de Guvern şi audierea în Parlament a persoanelor propuse.

În prezent, ANRE funcţioneză în subordinea primului-ministru, care decide schimbarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor instituţiei.

Directivele, care fac parte din cadrul celui de-al treilea pachet legislativ, ar fi trebuit transpuse de către statele membre în legislaţia naţională până la data de 3 martie 2011, termenul fiind prelungit ulterior de Comisia Europeană până în toamna anului trecut.

La rândul său, deputatul liberal Relu Fenechiu, membru al Comisiei de industrii, susţine că în mod normal, odată cu liberalizarea pieţei energiei, tarifele la electricitate ar trebui să scadă.

El a declarat că, înaintea liberalizării, Guvernul ar fi trebuit să realizeze un studiu de impact pentru a estima care vor fi efectele asupra consumatorilor.

"Vreau să ştiu dacă guvernul, astăzi, îmi poate spune care vor fi preţurile la utilităţile energetice de bază, în urma liberalizării. Marea nenorocire este că populaţia în Români a ajuns să nu-şi poată plăti nici minimum de nevoi pentru subzistenţă. Un guvern responsabil în România va trebui să găsească acele soluţii pentru ca, din câştigurile pe care le are, populaţia să-şi poată permite să-şi plătească aceste cheltuieli obligatorii", a spus Fenechiu.