Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor

..."sunt convins că acest buget va fi adoptat, pentru că este şi o responsabilitate a grupurilor parlamentare să dea ţării buget".

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor

Articol de Silvia Ilieş, 17 Decembrie 2010, 11:45

Realizator: Bună ziua, stimaţi ascultători! Ediţie specială la Radio România, invitat special: ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu. Bine aţi venit în această calitate la noi la radio.

Gheorghe Ialomiţianu: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Bugetul de stat este în comisii parlamentare. Dacă nu se va adopta până la sfârşitul anului, preşedintele României avertiza că vom avea probleme cu ultima tranşă de împrumut, cea de la UE. Dvs, dle ministru, ce calendar aveţi? Ce se întâmplă dacă dorinţa, bănuiesc, de a fi adoptat bugetul nu devine realitate?

Gheorghe Ialomiţianu:
Eu cred că luni, săptămâna viitoare, va intra în plen şi până în 23 decembrie se va da votul final. Aşa cum îi cunosc pe colegii parlamentari - că sunt şi eu deputat - sunt convins că acest buget va fi adoptat, pentru că este şi o responsabilitate a grupurilor parlamentare să dea ţării buget. Să ştiţi că chiar dacă este un buget criticabil, este mai bine să avem buget decât să nu avem buget. Şi le-am explicat şi colegilor de la PNL şi PSD ce rău vor face dacă nu vor veni să adoptăm bugetul autorităţilor locale, pentru că autorităţile locale - unde avem primari şi de la PSD, PNL, UDMR, PDL - nu pot să îşi adopte bugetul, nu pot să îşi stabilească priorităţile pentru 2011, nu pot să angajeze cheltuieli, deci un lucru rău pentru toate autorităţile, şi centrale şi locale.

Realizator:
Aveţi acest calendar. Cât de realist vi se pare, în contextul în care astăzi a fost depusă o moţiune de cenzură? Deci, cum se pot face şi discuţiile în comisii, ce veţi face cu amendamentele - iată o altă întrebare - cum se va discuta moţiunea? Se poate până în 23 decembrie?

Gheorghe Ialomiţianu
: Guvernul şi-a angajat răspunderea pe legile salarizării şi este dreptul opoziţiei să depună moţiune, este un drept constituţional. Dacă analizăm dacă este justificat sau nu, este o altă problemă. Moţiunile se vor dezbate în termenul stabilit. Sigur, noi respectăm opoziţia, dar nu cred că opoziţia trebuie prin acest exerciţiu democratic să blocheze adoptarea bugetului. Cred că cei din opoziţie vor înţelege că avem nevoie de buget, iar bugetul sigur că a venit mai târziu pentru că trebuia să adoptăm nişte legi fundamentale, care stau la baza întocmirii acestui buget. Mă refer la legea salarizării, la legea pensiilor, legea educaţiei.

Realizator: Legea salarizării este cea contestată, acolo este moţiunea de cenzură. În cazul în care se prelungeşte - să presupunem că se trece de 23 decembrie; ne gândim la această variantă...

Gheorghe Ialomiţianu:
Sigur, e posibil orice.

Realizator:...Ce calendar poate fi realist, de după 23 decembrie?

Gheorghe Ialomiţianu: Sigur că mai există o posibilitate între Crăciun şi Anul Nou să avem dezbateri pe buget, dar eu cred că totuşi colegii se gândesc ca şi de Crăciun şi de Anul Nou românii să aibă sărbători liniştite. Şi ei sunt oameni şi trebuie să stea în colegiile lor, în sânul familiilor. Nu cred că o dispută politică trebuie să aibă loc în timpul sărbătorilor de iarnă.

Realizator: În anii trecuţi - luăm exemplul anilor trecuţi - cel mai repede s-a votat bugetul în două săptămâni - discuţiile în comisii, apoi plenul şi apoi dezbaterile pe buget, vot final.Vreau să vă întreb ce veţi face în acest context cu amendamentele care vin, s-ar părea că numeroase?
Gheorghe Ialomiţianu: Este un obicei al opoziţiei să depună foarte multe amendamente. Sigur, unele sunt justificate, pentru că ei vin din teritoriu, foarte mulţi primari solicită mai mulţi bani, este nevoie de mai mulţi bani pentru dezvoltare, pentru funcţionarea unor instituţii; sunt şi unele amendamente care, într-adevăr, nu se justifică. Dar, sigur, este un exerciţiu democratic, au dreptul să depună amendamente, trebuie să respectăm Legea finanţelor publice, că în momentul în care soliciţi o sumă, trebuie să vezi şi sursa, să indici foarte clar sursa. Şi avem şi Legea responsabilităţii fiscale: nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu are o sursă. Sigur că le analizăm, Ministerul de Finanţe va fi prezent acolo prin persoana ministrului, adică eu o să fiu acolo, cu colegii, şi o să le dăm toate justificările. De ce nu putem să acceptăm anumite amendamente? Noi l-am construit - bugetul - având în vedere politica - şi bugetară, şi fiscală - pentru perioada următoare, şi se bazează pe o consolidare fiscală, pentru că noi trebuie să reducem deficitul bugetar, de la 6,8 la 4,4% din PIB, este şi o condiţie cerută de Uniunea Europeană, pentru că trebuie să ne încadrăm, în 2012, în 3% din PIB, conform Tratatului de la Maastricht.

Reorientarea unor cheltuieli: avem o reducere a cheltuielilor sociale, cheltuielilor de personal, a subvenţiilor - nu în procent cât ne-am fi dorit - şi creearea unui spaţiu fiscal pentru investiţii. Adică, pornim de la un stat suplu, eficient şi mai mulţi bani pentru investiţii care să influenţeze sectorul economic.

Realizator:
Se contestă, în rândul opiniei publice, a analiştilor, faptul că nu este clar orientat bugetul spre investiţii şi, propriu-zis, ce investiţii se vor face sau îşi propune Guvernul să facă anul viitor? Domnule ministru, profităm de faptul că sunteţi aici. Spuneţi-ne trei direcţii importante.

Gheorghe Ialomiţianu:
Înainte să vă răspund la această întrebare, vreau să fac o comparaţie: 2008, sfârşitul anului, şi 2011. Dacă în 2008, chiar 2009, sistemul de salarizare şi de pensii nu era sustenabil din punct de vedere financiar, adică eram în imposibilitatea, dacă continuam aşa, să plătim salarii şi pensii, nu mai puteam vorbi de investiţii, am ajuns în momentul de faţă să avem un sistem sustenabil - mă refer la cheltuielile cu salariile şi asistenţa socială - şi să dăm mai mulţi bani pentru investiţii. Acesta este meritul guvernului Boc, de a trece de la un sistem de salarizare şi de asistenţă socială nesustenabil la un sistem sustenabil şi bani mai mulţi pentru investiţii. Sigur că ministerele au programe de investiţii şi am pus bani suficienţi pentru atragere de fonduri europene, şi, mai mult decât atât, am negociat cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană ca toţi banii pentru investiţii să putem să-i alocăm în primul trimestru şi al doilea trimestru. Un lucru care este pentru prima dată făcut de Ministerul de Finanţe, în negociere cu Fondul Monetar, Comisia Europeană, sigur, ajutat şi de celelalte ministere.

Până acum, banii pentru investiţii erau înscrişi în trimestrul trei şi patru şi nu mai puteau fi folosiţi. Sigur, sunt o serie de investiţii în infrastructură, rutieră, sunt multe investiţii legat de infrastructura în sănătate, legat de rezolvarea problemelor satului românesc - mă refer de canalizare, pentru că avem o serie de condiţionalităţi impuse de Uniunea Europeană, în momentul când am intrat. Deci, sunt multe investiţii care se vor derula pe 2011, 2012, 2013. Deci, avem investiţii majore pe care vrem să le demarăm, şi banii pentru cofinanţare sunt asiguraţi. Colegii meu au făcut foarte multe drumuri la Uniunea Europeană. Aici pot să dau exemplu ministrul transporturilor, care aproape săptămânal merge la Bruxelles, avem ministrul dezvoltării, doamna Udrea - a făcut foarte multe drumuri la Bruxelles - este ministrul agriculturii. Este pentru prima dată când asigurăm sufiecienţi bani pentru agricultori, pentru că e un lucru foarte important să ajutăm agricultorii. Deci, guvernul Boc este responsabil pentru ceea ce face.

V-am spus, am preluat ţara într-o situaţie cu un sistem de cheltuieli nesustenabil şi acum putem să asigurăm bani pentru cofinanţare, pentru investiţii. Ăsta e lucrul cel mai important pe care trebuia să-l facem. Sigur că mulţi spuneau că de ce nu am dat în 2009 mai mulţi bani pentru investiţii. Sigur că am dat şi în 2009, dar trebuia să ajustăm cheltuielile curente. Lucru /pe/ care l-am făcut în perioadă de criză pentru că am preluat un sistem nesustenabil.

Realizator:
Domnule ministru, de asemenea sunt voci care spun că în 2009, şi de aceea în 2010 avem aceste probleme, au crescut cheltuielile administraţiei, deci statului român, deci nu mai vorbim de 2008, suntem în criză profundă în 2009. De ce au crescut cheltuielile, domnule ministru? Ce faceţi cu aşa ceva?

Gheorghe Ialomiţianu:
Noi am preluat guvernarea într-o perioadă de criză. Sigur că am trecut la ajustare, dar erau nişte legi în vigoare care trebuiau modificate, trebuiau făcute restructurări. Nu se pot face de pe o zi pe alta. Dacă vă uitaţi în bugetul din 2011, cheltuielile curente, cheltuielile cu personalul, cu asistenţa socială, cu subvenţiile au scăzut şi au crescut cheltuielile cu investiţiile. La investiţii avem 35 de miliarde faţă de 33,9 în 2010. Deci, s-au produs aceste mutaţii, dar nu poţi să le faci de pe o zi pe alta. Trebuiau elaborate legile, trebuiau discutate, avem o coaliţie unde se iau nişte decizii, sigur sunt păreri pentru, contra, adică nu poţi să iei de pe o zi pe alta. Uitaţi, la Ministerul de Finanţe trebuie făcută restructurarea. Trebuie să avem o instituţie mai eficientă. Avem o instituţie mai eficientă, cu servicii de calitate. Nu se pot face de pe o zi pe alta. Lucrez de trei luni la această restructurare şi au ajuns colegii la concluzia că această restructurare trebuie făcută. Trebuie să avem mai puţini oameni la ghişeu şi plăţile să se facă on-line, depunerea de declaraţii să se facă on-line, să reducem numărul de declaraţii.
Deci, lucrurile acestea se fac în timp pentru că şi oamenii trebuie să fie convinşi de aceste schimbări.

Realizator: Până la urmă, omul este bunul cel mai de preţ...

Gheorghe Ialomiţianu: Trebuie să-l respectăm şi să-l convingem.

Realizator: ... a tot ceea ce se întâmplă, iar bugetul de stat la scară macro este oglinda unei ţări.

Gheorghe Ialomiţianu:
Corect.

Realizator: Aceasta este definiţia dată de monetarişti, să spunem aşa. Ce oglindă arată bugetul de stat al României despre România şi ce stat este România, stat social sau monetarist, domnule ministru?

Gheorghe Ialomiţianu
: Sigur că bugetul pe 2011 arată o tendinţă, arată că este bazat pe o creştere economică, arată că cheltuielile curente cu funcţionarea instituţiilor sunt în scădere faţă de 2011, arată că cheltuielile pentru investiţii cresc, arată că o consolidare fiscală, arată o politică fiscală stabilă pentru că nu vom umbla la impozite şi taxe. Sigur că dacă luăm ponderea cheltuielilor sociale putem să spunem că foarte multe resurse se duc în domeniul social.

Realizator: Deci, este un stat social, domnule ministru.

Gheorghe Ialomiţianu:
Dacă luăm ca pondere a cheltuielilor, sigur că e un stat social. Dacă analizăm tendinţa cheltuielilor, sigur că ne putem îndrepta spre un buget care ajută foarte mult mediul de afaceri, un instrument pentru dezvoltare economică.

Realizator: Şi oamenii de afaceri contestă într-un fel bugetul actual şi sunt foarte mulţi care spun că reducerea consumului per ansamblu economiei îi afectează şi pe ei. Două direcţii prin care investitorii trebuie să vină în România, să rămână în România, să investească în România şi să nu fugă banii de aici.

Gheorghe Ialomiţianu:
Mă refer în primul rând la fiscalitate, deci avem cota de 16% care se menţine şi la impozitul pe profit şi la impozitul pe venit.

Realizator:
Dar 353 de taxe şi impozite de ansamblu.

Gheorghe Ialomiţianu:
Ele au fost reduse. Avem procesul de reducere plus şi depunerea de declaraţii; depunerea se va face online, deci nu mai trebuie să ajungă oamenii la ghişeu, dar România este o ţară credibilă. Pe pieţele financiare, vedeţi, deşi a crescut inflaţia, noi am luat împrumuturi şi cu dobânzi reduse, sub nivelul inflaţiei. Deci, România are credibilitate pe piaţa financiară, are stabilitate pentru că nu este o ţară cu datorii foarte mari, nu este o ţară care să prezinte unele dezechilibre structurale. Deci, România a rezolvat această problemă şi reprezentanţii Fondului Monetar au spus că România este într-o situaţie bună în comparaţie cu alte ţări, dar trebuie să ducem lucrurile până la capăt. Deci, din punct de vedere al macroeconomiei, este o ţară stabilă. Sigur că investiţiile în infrastructură trebuie să fie urgentate pentru că trebuie să avem o infrastructură rutieră bună, foarte mulţi investitori, dar să ştiţi că lucrurile au fost demarate.

Realizator:
Domnule ministru, vorbim totuşi de investiţii directe în România şi investiţii doar de capital. Ele s-au redus foarte mult: de la 33 de miliarde, în 2009, la cinci miliarde. Asta înseamnă că, de fapt, investitorii mari, strategici, în România, doar şi-au prezervat prezenţa pe teritoriul ţării, însă nu au investit. Ce facem totuşi să-i atragem? Ştiţi că banul la ban trage. Din moment ce noi nu avem bani, cum să vină banii la noi?

Gheorghe Ialomiţianu:
Putem să spunem că şi din cauza crizei s-a întâmplat acest lucru. Sigur că au stat pe margine să vadă ce facem.

Realizator: Au fugit.

Gheorghe Ialomiţianu:
Ce facem... pentru că România, dacă nu lua măsurile acelea dure, dar necesare, putea să intre în incapacitate de plată. Lucrul ăsta l-am depăşit şi mulţi apreciază. România ce trebuie să facă? Urgentarea investiţiilor în infrastructura rutieră. Lucrul acesta foarte mulţi ambasadori ni l-au ridicat în întâlnirile pe care le-am făcut. Mai mult decât atât, România a luat măsuri pentru reducerea arieratelor. Avem... La jumătatea anului 2011, trebuie să ajungem la zero. Iar, un lucru bun pe care îl aşteaptă investitorii. Sigur că ne-a cerut stabilitatea fiscală şi lucrul ăsta noi îl asigurăm, să nu mai modificăm impozitele şi taxele. S-a scos impozitul minim. Sigur că noi am vrut să venim cu măsuri compensatorii. Atât Fondul Monetar, cât şi Comisia Europeană au spus: "Nu, nu mai introduceţi niciun impozit. Menţinem aceste cote de impozite, dar să asigurăm o stabilitate". Ce cer oamenii de afaceri, chiar români şi străini? Sigur, reducerea contribuţiilor sociale pentru că aici costul forţei de muncă este ridicat în comparaţie cu alte ţări. Lucrul acesta l-am convenit cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană să analizăm la jumătatea anului posibilitatea reducerii acestor contribuţii şi o flexibilizare a Codului Muncii, lucru cerut şi de investitorii români, şi de investitorii străini.

Realizator: Ce înseamnă o flexibilizare a Codului Muncii din punctul lor de vedere?

Gheorghe Ialomiţianu:
Drepturile salariaţilor şi obligaţiile să fie într-un echilibru cu drepturile şi obligaţiile angajatorilor.

Realizator: Spuneţi mai mult, domnule ministru.

Gheorghe Ialomiţianu: Se lucrează la acest Cod şi că cred că ministrul muncii o să aibă posibilitatea să dezvolte, dar în perioada de criză trebuie să ne gândim şi la oamenii de afaceri, să nu-i punem în imposibilitatea de a face anumite ajustări la cheltuieli sau, în perioade nesigure, să-i obligăm să facă angajări numai pe perioade nedeterminate, pentru că sunt foarte mulţi...

Realizator:
Dar lor le convine, domnule ministru, aşa ceva...

Gheorghe Ialomiţianu
: ...oameni, foarte mulţi muncitori...

Realizator: ...că plătesc taxe mai puţine la stat. heorghe Ialomiţianu: Nu, dar vor să facă şi angajări pe o perioadă determinată. Chiar noi am adoptat un proiect de lege privind zilierii - şi mod de impozitare, şi mod de angajare. Deci, trebuie să ne gândim şi la oamenii de afaceri pentru că, de fapt, ei creează valoarea, au o responsabilitate, sigur şi faţă de salariaţi, dar trebuie să aibă şi nişte drepturi pentru că, de fapt, fără dezvoltare economică, nimic nu este.

Realizator:
Sunteţi economist şi ştiţi că, de fapt, omul creează valoarea.

Gheorghe Ialomiţianu: Corect.

Realizator: Investitorul este... accidental, iar conform legilor româneşti el nu este obligat să aibă foarte multe studii, este doar manager, ceilalţi sunt obligaţi să aibă. Prin desfiinţarea cărţilor de muncă, dl ministru, ce câştigă această ţară?

Gheorghe Ialomiţianu: Sigur că...

Realizator: Această subordonare de a fi zilieri cu toţii?

Gheorghe Ialomiţianu:
Nu, nu porniţi de la ideea...

Realizator: Vă rog să mă contraziceţi.

Gheorghe Ialomiţianu: Da. Am dori o stabilitate privind forţa de muncă, angajări pe perioade nedeterminate, să nu avem fluctuaţii. Ăsta este lucrul pe care mi l-aş dori, este un ideal, dar nu este posibil. Economia de piaţă creează şi avantaje, dar şi dezavantaje. Trebuie să dăm posibilitatea şi oamenilor de afaceri, în momendul în care au probleme, să facă anumite ajustări, anumite reduceri, pentru că altfel se duc în faliment. Sigur, cu o responsabilitate. Nu putem să-i obligăm să angajeze pe perioade nedeterminate, uitaţi şi în instituţiile publice... Acum, suntem într-un proces de informatizare a României.

Realizator: Când se încheie?

Gheorghe Ialomiţianu: Sigur, este un proces care este în derulare. În urma acestui proces, sigur, se fac reduceri de personal din instituţiile publice, oamenii nu mai vin la ghişeu, plăţile se fac online, declaraţii sau solicitarea de servicii - deci, trebuie să avem un stat suplu - inevitabil trebuie să facem reduceri de personal. Dacă statul nu poate să facă lucrul acesta sau alt angajator este în imposibilitate, înseamnă că cheltuielile se fac în mod ineficient. Deci trebuie să lăsăm posibilitatea de a se ajusta aceste cheltuieli, să se ia nişte decizii pentru utilizarea banului public în mod eficient, pentru că această povară administrativă este suportată de mediul de afaceri. Deci, legea trebuie să permită, dar şi grija faţă de cel care este angajat trebuie să fie într-o anumită măsură.

Realizator:
Înconjurul lumii face ştirea cu aceste cozi ale sărăciei din România şi ultimele rapoarte, sondaje, analize, că suntem ultimii, ultimii, din punctul acesta de vedere, la nivel de trai în Europa acum, membri ai UE. Domnule ministru, ce se întâmplă cu oamenii care vor fi disponibilizaţi? Cei care nu vor mai avea cărţi de muncă să arate cine sunt, care nu mai au controlul să vadă că angajatorii plătesc obligaţiile către statul român? Ce se întâmplă cu ei?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu cred că o carte de muncă rezolvă toată problema.

Realizator: Era o oglindă şi ea.

Gheorghe Ialomiţianu: Sigur că suntem obişnuiţi...

Realizator:
Şi o obligaţie penală.

Gheorghe Ialomiţianu:
Eu cred că legea trebuie să fie şi de partea angajatului, şi de partea angajatorului. Acolo să fie lucrurile foarte clare, şi responsabilitatea şi /a/ unuia, şi /a/ celuilalt, pentru că de multe ori sunt sancţionaţi anumiţi funcţionari publici - şi să ştiţi că sunt şi în instituţiile din subordinea Ministerului de Finanţe cu dosare penale, şi dacă sunt îndepărtaţi, de multe ori justiţia le dă dreptate şi trebuie să-i angajezi din nou. Şi cum poţi să trimiţi oameni care au dosar, sunt cercetaţi penal în control? Nu vreau să critic justiţia, dar sunt şi decizii de genul acesta. Nu poţi să ai în sistem oameni cercetaţi penal, pentru care s-a început urmărirea penală şi ei să funcţioneze în continuare, nu este normal! Deci, şi angajatorul are o răspundere, dar şi angajatul.

Realizator: Dar legile au fost făcute aşa, dle ministru. Apropo de aceste legi, în cât timp credeţi dvs, pentru această proiecţie a bugetului, că se va face mixul de politici publice, în aşa fel încât să vă atingeţi ţintele de buget pe 2011?

Gheorghe Ialomiţianu:
România are nevoie de un asemenea mix, dar singur că depinde, în primul rând, de noi.

Realizator:
Credeţi că până la următoarea rectificare bugetară sunt şanse, cel puţin codul muncii, spre exemplu?

Gheorghe Ialomiţianu:
Sper. Sper că acest lucru se va întâmpla.

Realizator:
Şi pe justiţie?

Gheorghe Ialomiţianu:
Există speranţa...

Realizator:
Tot pe codul muncii şi codul civil...

Gheorghe Ialomiţianu: Avem şi codurile /pe/ care trebuie să le punem în aplicare, sper că şi codul muncii să fie elaborat cât mai repede şi adoptat, dar să se înţeleagă că actualul cod al muncii nu mai răspunde realităţilor din România. Trebuie îmbunătăţit.

Realizator:
Dle ministru, două întrebări, şi s-a vehiculat foarte mult în media această idee, că educaţia este cea care va salva România...că sănătatea şi sistemul de sănătate trebuie îmbunătăţit. Cum se oglindeşte în bugetul de stat problema educaţiei, spre exemplu, cum se oglindeşte problema stării de sănătate a populaţiei?

Gheorghe Ialomiţianu: S-au alocat resurse în limita bugetului.

Realizator: Mai multe sau mai mici?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu, avem tot la nivelul de anul trecut, la sănătate vreau să fac o precizare că apare o mică diferenţă din cauză că în anul 2010 s-au plătit arieratele, dar în domeniul sănătăţii dacă nu vom face restructurare, indiferent câţi bani alocăm, nu vor fi bani suficienţi. Trebuie făcută o restructurare, introducerea standardelor de cost pentru medicamente, pentru servicii medicale, pentru că au crescut foarte mult cheltuielile în domeniul sănătăţii comparativ, de exemplu, 2001- 2004, am avut 1 milion echivalent de euro şi acum avem 4 miliarde de euro, iar oamenii sunt tot nemulţumiţi. Deci aici trebuie făcut în mod rapid restructurare pentru că sunt spitale care nu pot funcţiona şi ele funcţionează şi trebuie foarte mulţi bani pentru a funcţiona, iar calitatea este de dorit. Punem în pericol viaţa oamenilor. Dacă nu se va face restructurare în domeniul sănătăţii, eu vă spun din punct de vedere al economistului că indiferent câţi bani vom aloca oamenii nu vor fi /nemulţumiţi/, iar trebuie să luăm bani de la bugetul de stat să îi transferăm la bugetul de asigurări de sănătate. Vom ajunge chiar în aceeaşi situaţie cu bugetul de asigurări sociale şi bugetul de asigurări sociale se bazează pe subvenţie de la buget. Anul viitor trebuie să dăm peste 13 miliarde de lei. Vedeţi, bani /pe/ care i-am putea folosi pentru investiţii.

Realizator:
Două întrebări de încheiere a emisiunii şi mulţumim pentru această ediţie specială.
Prima - cât de independent aţi fost ca ministru al finanţelor să realizaţi acest buget? Cât este el buget al României, cât este el buget, să spunem aşa, regional, global, cerut de UE şi de FMI?

Gheorghe Ialomiţianu:
Bugetul nu se elaborează pe baza unei decizii a ministrului de finanţe. În primul rând avem cadrul macroeconomic, avem legea responsabilităţii fiscale, iar ordonatorii de credit vin cu propuneri şi există o negociere în limita resurselor şi dorinţa miniştrilor. Miniştrii, sigur, sunt nemulţumiţi sau dacă mă refer la toţi ordonatorii de credite, pentru că sunt şi alţi ordonatori principali de credite decât miniştrii. Ar mai trebui să mai am încă un buget ca să satisfac cererile acestor ordonatori. Mi-aş fi dorit să le dau mai mulţi bani pentru investiţii. Lucrul acesta nu este posibil. Sigur că atât FMI /cât/ şi Comisia Europeană ne-au dat nişte sugestii şi ne-au spus - dacă rămâneţi cu cheltuielile curente într-un volum mare, o să aveţi probleme în perioada următoare că nu le puteţi finanţa. Deci ei ne-au dat recomandări, nu ne-au dat sarcini. Sigur că având un acord cu FMI şi Comisia Europeană părţile trebuie să respecte prevederile din acord. Ne-au spus să avem un buget pentru anul 2011 până la sfârşitul anului.

Să ştiţi că pentru România va fi un lucru rău să nu avem buget, să avem o lege a salarizării. O salarizare unitară. România avea nevoie de o lege privind pensiile, o lege a educaţiei. Sunt lucruri de care România are nevoie. Că ne-au pus aceste condiţii şi multă lume spune "dle, FMI şi Comisia Europeană vă impune lucrurile şi nu sunteţi independenţi", putem spune că adevărul este la jumătate, pentru că noi suntem membri ai Comisiei Europene şi trebuie să respectăm nişte reguli impuse de UE pentru că trăim acolo, avem un acord cu FMI şi suntem parteneri şi lucrurile trebuie să le respectăm pentru că le-am convenit şi, culmea, acum PSD-ul critică lucruri /pe/ care le-am convenit când eram la guvernare cu PSD-ul şi acum nu sunt recunoscute de PSD! Sigur, aceasta este politica.

Realizator:
Dle ministru, vă mulţumim mult pentru această ediţie specială şi pentru sinceritate. Vă mai aşteptăm.

Gheorghe Ialomiţianu:
Vă mulţumesc.

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Exclusivități Radio România 16 August 2023, 08:30

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum

Mircea Geoană susține că ţara noastră are şi toate şansele de a atinge, în următorii 10-15 ani, un nivel de trai similar cu...

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Repornirea Termocentralei de la Mintia,  cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România
Exclusivități Radio România 09 August 2023, 09:42

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România

Noul proprietar al Termocentralei Mintia a prezentat planul de un miliard de euro pe care vrea să-l realizeze cu unitatea...

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România