Conducerea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş solicită autorităţilor statului să ia măsuri ferme pentru stoparea extremismului maghiar şi pentru sprijinirea comunităţilor româneşti din cele trei judeţe în care sunt minoritare din punct de vedere numeric.

Într-un comunicat de presă, conducerea Forumului propune câteva măsuri în acest scop, printre care interzicerea partidelor şi formaţiunilor politice constituite pe criterii etnice şi finanţarea de la bugetul de stat a proiectelor culturale iniţiate de Forumul Civic al Românilor, proporţional cu numărul românilor din cele trei judeţe, după modelul de finanţare al Fundaţiei "Comunitas" patronată de UDMR.

De asemenea, Forumul face un apel către guvernanţi ca, în contextul viitoarei reîmpărţiri administrativ-teritoriale a ţării, să nu cedeze presiunilor interne şi externe de formare a unei regiuni constituite pe baze etnice în inima României, care "să conducă la renaşterea experimentului stalinist de tristă amintire al Regiunii Autonome Maghiare".

Nu în ultimul rând, liderii Forumului solicită autorităţilor centrale ale statului român ca în relaţia cu Ungaria să aplice politica Slovaciei, care s-a "comportat întotdeauna cu fermitate şi demnitate vizavi de ingerinţele Ungariei în treburile sale interne".

Forumul Civic reuneşte peste 25 de organizaţii, asociaţii, ligi şi fundaţii din cele trei judeţe, iar preşedintele de onoare este ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei.

"Războiul steagurilor", inacceptabil

România cere autorităţilor ungare să oprească iniţiativele de genul celei privind arborarea aşa-zisului "drapel secuiesc" pe primăriile din Ungaria, în semn de solidaritate cu etnicii maghiari din Transilvania şi pentru susţinerea aspiraţiilor la autonomie.

Ideea a fost lansată de un secretar de stat în Ministerul de Externe de la Budapesta.

Aambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost convocat de urgenţă, miercuri, la Ministerul de Externe, iar secretarul de stat George Ciamba i-a comunicat că termeni de genul "agresiuni simbolice" sau "războiul steagurilor" sunt inacceptabili.

Verdictul autorităţilor române a fost clar: declaraţiile oficialului ungar contravin parteneriatului strategic dintre România şi Ungaria, iar Bucureştiul nu acceptă astfel de interferenţe, care contravin Constituţiei României, informează redactorul RRA, Carmen Gavrilă.

România nu acceptă "obrăznicii" privind funcţionarea autorităţilor locale

Premierul Victor Ponta a spus că România nu va cădea în capcana unei provocări, dar nici nu acceptă să i se dea lecţii de peste frontieră.

"Eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic. Aş fi spus în mod normal "obrăznicii", dar nu acceptăm nici un fel de lecţii de la nimeni despre cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale. Cred că, dacă cineva vrea să-şi facă campanie în România, vreau să aveţi o atitudine foarte fermă, fără să ne lăsăm prinşi în capcane pe această temă, dar nu cred că cineva ne poate spune ce steaguri afişăm pe aici şi cum să afişăm steagurile", a spus Ponta.

Ambasadorul Ungariei: Autonomia este un drept

Dar ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, consideră că arborarea de simboluri identitare de către o minoritate este un act firesc.

Ambasadorul Ungariei a declarat că nu este vorba nici de un scandal diplomatic şi nici de vreo capcană întinsă de Ungaria României.

"Eu nu cred ca un om normal din România poate să-şi închipuiască că Ţinutul Secuiesc, care este în inima României, poate fi separat de... ţară. Este o prostie. În ceea ce priveşte autonomia, este un drept şi o formulă normală din Europa, deci nu cred că sensibilitatea românilor este fondată în acest lucru", a spus Oszkar Fuzes.

Autonomia teritorială pe criterii etnice "nu e prevăzută de Constituţia României"

Însă, potrivit normelor europene, citate de secretarul de stat Bogdan Aurescu, îndemnul oficialului ungar privind aşa-numitele "drapele ale secuilor" echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care nu este prevăzută de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale.

Bogdan Aurescu a mai explicat că România are temele făcute şi îşi îndeplineşte în întregime atât obligaţiile europene şi internaţionale, cât şi cele din acordurile şi documentele semnate cu Ungaria.