Fondurile europene, în special cele de coeziune şi pentru agricultură, ar putea fi reduse cu până la 15 la sută, în viitorul buger multianual al Uniunii Europene, de după 2020, când Marea Britanie nu va mai fi membră, a anunţat preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, vineri, la încheierea reuniunii informale a Consiliului European.

Alături de alte ţări, România este dispusă să crească participarea sa la bugetul comun, pentru a menţine politicile tradiţionale, după cum a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Liderii europeni au fost de acord că Uniunea trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare şi securitate, pentru programul de educaţie ERASMUS şi pentru ca să oprească migraţia ilegală.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că şefii de stat şi de guvern vor să grăbească negocierea bugetului român de după 2020, dar că un acord anul acesta e dificil de atins.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că 15 state membre din 27 sunt dispuse să crească nivelul contribuţiei lor naţionale la viitorul buget comun de după 2020.

De altfel, şi preşedintele Klaus Iohannis a spus că România este deschisă la ideea de a da la bugetul european peste 1,1% din PIB, faţă de un procent cât dă acum, astfel încât să nu fie nevoie de tăieri de la fondurile de coeziune şi politica agricolă comună, de care ţri ca România au nevoie ca să micşoreze diferenţele de dezvoltare economică şi socială faţă de vestul Europei.

"Coeziunea trebuie să rămână la fel de bine finanţată şi la fel de importantă ca şi până acum, dar dacă vrem mai mult, trebuie să plătim un pic mai mult", a spus Klaus Iohannis.

Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menţionat la Consiliu că, din păcate, realitatea impune pe viitor tăieri din fondurile de coeziune şi politica agricolă comună, care au acum o pondere de 70% din bugetul total comun, pentru că altfel, a spus Juncker, alocările pentru combaterea migraţiei, apărare şi securizarea graniţelor ar trebui reduse cu 45%.

Şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani a insistat că bugetul Uniunii trebuie să reflecte priorităţile cetăţenilor în materie de securitate, migraţie şi şomaj.

În plus, Tajani a spus că cei care nu participă în întregime şi în spiritul solidarităţii la administrarea fluxurilor migratorii sau care nu respectă regulile UE trebuie să plătească pentru asta.