Delegaţia FMI aflată la Bucureşti pentru a decide dacă acordă sau nu următoarea tranşă a împrumutului extern are programate, lun , discuţii cu reprezentanţii sindicatelor.


Temele de discuţie dintre sindicate şi delegaţia FMI vizează disponbilizările de personal din sectorul public, problema fiscalităţii şi pe cea a destinaţiei viitoarelor tranşe.


Preşedintele Cartel Alfa , Bogdan Hossu a declarat înaintea discuţiilor că nu mai doreşte noi disponibilizări şi că sunt necesare măsuri organizatorice pentru a nu mai exista fraudări ale sistemului de ajutor de la stat.


Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a precizat că două dintre aspectele importante care vor fi abordate în discuţia cu Misiunea FMI sunt cele legate de fiscalizarea excesivă a muncii în România şi de situaţia din sectorul energiei termice.



"Noi considerăm că situaţia economică şi socială în România s-a înrăutăţit. În ceea ce priveşte piaţa muncii, nu acelea erau soluţiile, creşterea fiscalităţii, ci dimpotrivă, în opinia noastră, relaxarea fiscalităţii pe locul de muncă şi întărirea actului de control în piaţa muncii ar fi fost mult mai benefic. Un alt subiect pe care cel puţin noi, cei din BNS, o să îl ridicăm este cel legat de situaţia dramatică care se regăseşte în zona producţiei de energie termică, pentru că măsura eliminării subvenţiilor în această iarnă va creşte la cote alarmante nivelul arieratelor", a spus Dumitru Costin.


El susţine că o reducere cu 3 puncte procentuale a fiscalităţii pe muncă ar scoate la lumină circa 100 de mii de locuri de muncă.


Suplimentare a împrumutului de la FMI


La rândul său, vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, a precizat că va solicita reprezentanţilor FMI o suplimentare cu 3 miliarde de euro a împrumutului actual, bani care ar urma să fie destinaţi exclusiv refinanţărilor pentru proiectele din fonduri europene. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, sindicatele vor propune o soluţie alternativă.



" Noi am dori ca următoarele tranşe financiare pe care acordul le prevede să fie împărţite între BNR şi Guvenul României, adică parte din ele măcar, dacă nu integral, să intre în bugetul de stat. Aceasta deoarece noi credem că România ar trebui să primească sprijin din partea FMI, Băncii şi a Comisiei Europene pe cel puţin două direcţii. În primul rând este vorba de rata de absorbţie a fondurilor europene, foarte mică din România. Dacă o parte din banii de la următoarele tranşe ar fi alocaţi bugetului de stat strict pentru procedura de refinanţare a proiectelor care intră în responsabilitatea Guvernului României, noi credem că s-ar accelera procesul de absorbţie şi un al doilea beneficiu ar fi evident: o relansare a investiţiilor publice care la ora actuală, din cauza volumului mic de încasări pe bugetul de stat, sunt aproape blocate", a afirmt petru Dandea.


De altfel, şi şeful Misiunii FMI, Jefrrey Franks, a declarat săptămâna trecută că problema fondurilor europene este una foarte importantă pentru România şi că atât delegaţia FMI, cât mai ales cea a Comisiei Europene, lucrează intens cu autorităţile române în vederea elaborării unei strategii pentru îmbunătăţirea absorbţiei banilor europeni.


Misunea FMI s-a întâlnit până în prezent cu reprezentanţi ai executivului şi ai patronatelor, ai băncilor comerciale şi ai BNR.


Misiunea de evaluare a FMI în România se încheie pe 4 august, iar scrisoarea de intenţie a autoritţilor române către Fond , pentru acordarea celei de a cincea tranşe de împrumut ,este aproape de finalizare.