FMI salută reformele justiţiei române

Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional Jeffrey Franks, s-a întâlnit, vineri, cu ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu şi secretarul de stat, Alina Bica.

Adăugat: 6 Mai 2011
Ultima actualizare:7 Mai 2011

Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a afirmat, vineri, că justiţia este extrem de importantă pentru mediul de afaceri şi buna funcţionare a economiei româneşti.

În cadrul întâlnirii au fost discutate perspectivele reformelor legislative, în special cele adresate mediului de afaceri, pentru îmbunătăţirea acestuia şi creşterea competitivităţii economiei.

De asemenea, a fost trecut în revistă stadiul reformelor în justiţie, în special procesul de pregătire a implementării Codurilor.

"Ministrul justiţiei şi şeful delegaţiei FMI au subliniat faptul că noile coduri sunt foarte importante în perspectiva desfăşurării proceselor în termene optime şi previzibile şi pentru unificarea jurisprudenţei. Şeful delegaţiei FMI a menţionat faptul că justiţia este extrem de importantă pentru mediul de afaceri şi buna funcţionare a economiei şi a salutat eforturile ministerului în acest sens" se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

În context, ministrul justiţiei şi şeful delegaţiei FMI au subliniat faptul că noile coduri sunt foarte importante în perspectiva desfăşurării proceselor în termene optime şi previzibile şi pentru unificarea jurisprudenţei, informează Ministerul Justiţiei.

Delegaţia FMI va sta în România din 27 aprile până pe 9 mai şi are progamate întâlniri atât cu autorităţile, dar şi cu partidele, sindicatele şi reprezentanţii societăţii civile.

Până în data de 9 mai, echipele de experţi ale celor trei instituţii vor avea întâlniri atât cu reprezentanţii autorităţilor, cât şi cu cei ai partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, băncilor şi organizaţiilor societăţii civile. Ţara noastră va avea de îndeplinit, ca şi până acum, o serie de criterii cantitative, cum ar fi, de exemplu, nivelul deficitului bugetar, al inflaţiei sau al cheltuielilor salariale.

Teoretic, noul împrumut nu ar urma să fie folosit efectiv de autorităţile române, semnarea noului acord fiind, mai degrabă, un semnal către pieţele internaţionale şi investitori, că ţara noastră este decisă să continue programul de reforme structurale.

Pe de altă parte, aceşti bani reprezintă un fel de plasă de siguranţă, ei putând fi utilizaţi în cazul îndeplinirii condiţionalităţilor convenite, evident, dacă evoluţiile externe sau interne vor fi nevaforabile.

Cele peste cinci miliarde de euro, de care România ar putea beneficia în caz de nevoie de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pot fi accesate însă numai în cazul în care autorităţile reuşesc să ducă la îndeplinire angajamentele asumate în cadrul acordului.

Acestea vizează, printre altele, pe lângă tradiţionalele ţinte privind reducerea deficitului bugetar, a inflaţiei şi a cheltuielilor salariale, de exemplu, reformarea sectorului de sănătate, eliminarea preţurilor reglementate din energie sau transporturi, reducerea birocraţiei şi îmbunătăţirea eficienţei guvernamentale, prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor publice şi, mai ales, rezolvarea problemei aieratelor - de data aceasta nu numai la nivel central, ci şi la nivel local şi la nivelul întreprinderilor publice - şi restructurarea, închiderea sau privatizarea companiilor de stat neeficiente.

De menţionat faptul că misiunile FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au început nu tocmai sub cele mai bune auspicii, ţinând cont de rezervele exprimate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene "Eurostat", asupra calităţii datelor raportate de România, anul trecut, în privinţa deficitului bugetar.