FMI: Noul Cod Fiscal va duce la majorarea deficitului bugetar
Şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa consideră că forma actuală a Codului Fiscal ar determina creşterea deficitului bugetar.
Adăugat: 4 August 2015
Ultima actualizare:10 August 2015
Foto: Andrea Schaechter, şefa delegaţiei FMI pentru România
În documentul intitulat "O Decizie Crucială", cei doi înalţi oficiali internaţionali atrag atenţia asupra noului Cod Fiscal, despre care afirmă că, în forma aprobată de Parlament, acesta va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările economice obţinute de România în ultimii ani şi va determina revenirea la austeritate, informează Agerpres.
"România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menţine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie", se menţionează în document.
Conform semnatarilor, dacă reducerile de taxe aprobate deja rămân în vigoare, austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. 'România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat', se subliniază în documentul citat.
Reprezentanţii FMI consideră că reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate pentru autorităţi pentru a-şi preciza priorităţile fiscale pe termen mediu şi pentru a evalua realist dimensiunea spaţiului fiscal şi viteza cu care acesta poate fi generat.
De asemenea, reexaminarea oferă posibilitatea redimensionării în consecinţă a reducerilor de impozite şi taxe propuse, fapt care va reprezenta o decizie crucială de conservare a succeselor atât de greu obţinute în materie de stabilitate macroeconomică, afirmă reprezentanţii Fondului.
Cei doi semnatari ai documentului consideră că reducerile ţintite de impozite şi taxe generează cele mai bune rezultate.
"Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea, însă, spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor, cheltuirea mai eficientă a banilor publici şi deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE", arată aceştia.
În concluzie, experţii Fondului susţin că România mai are o alternativă să îşi reducă treptat datoria publică, în afară de reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la alte iniţiative de investiţii, şi anume temperarea vitezei de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi a noilor planuri de cheltuieli, mai arată sursa citată.
Editor:
Simona Mihăescu
Ultima actualizare:
10 August 2015
Articole pe aceeasi tema
