Grecii protestează miercuri faţă de planurile convenite cu UE, pentru noi reduceri ale cheltuielilor. Protestele au degenerat în bătăi de stradă, iar forţele de ordine au fost suplimentate.

În Spania, protestele de marţi seară faţă de austeritare s-au soldat cu răniţi şi arestări.

Guvernul Portugaliei discută un buget pentru anul viitor, în care ar urma să includă reducerile de cheltuieli la care a renunţat deocamdată, în faţa presiunilor sociale.

Cu oficialii europeni admiţând că perspectivele de revenire economică sunt încă fragile, alegerea Europei între austeritate şi disciplină pare să devină una tot mai complicată

Pentru liderii europeni, cuvântul "austeritate" a devenit, de ceva vreme, unul aproape de nepronunţat.

A fost înlocuit cu "echilibru bugetar' sau "consolidare fiscală".

Victoria socialiştilor la alegerile din Franţa a dat un imbold major celor care insistau că disciplina fiscală trebuie dublată de un plan amplu de măsuri de creştere economică, măsuri menite să creeze locuri de muncă.

Evoluţiile din ultima lună ridică, însă, semne serioase de întrebare.

Rezultatele planurilor de revenire economică şi bunăstare socială abia se fac simţite, în timp ce austeritatea rămâne principala preocupare a multor guverne.

Oamenii "plătesc preţul crizei"

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, a lansat un nou avertisment, la o Conferinţă pentru o Europă mai puternică.

"Cu un nivel al şomajului ridicat şi o recesiune generală, oamenii sunt cei care plătesc preţul pentru criza asta. În unele state membre, jumătate dintre tineri sunt şomeri, sărăcia e tot mai vizibilă în întreaga Europă, iar echilibrul social e tot mai fragil, instituţiile democratice îşi pierd legitimitatea, oamenii au nevoie de speranţă, consolidarea fiscală e necesară, dar e doar o faţă a monedei. Cel mai mult Europa are nevoie de creştere economică şi soluţii sociale care să pună capăt crizei", a spus Schultz.

Pentru Spania, Grecia sau Portugalia, dar şi pentru ţări din afara Uniunii, precum Serbia, măsurile de austeritate, tăierile de cheltuieli sau majorarea impozitelor rămân, în acest moment, principala preocupare.

Dezechilibrul între state e vizibil.

România revine acum asupra unor decizii luate în perioada de austeritate, în timp ce guvernul Greciei încearcă să facă noi economii de peste 11 miliarde de euro.

Iar Franţa, care părea să redea încrederea celor sătui de austeritate, caută în această săptămână soluţii pentru construirea unui buget în acord cu disciplina europeană, aceasta în timp ce economia stagnează de trei trimestre, iar cifra de trei milioane de şomeri care urmează să fie anunţată de Institutul de Statistică a fost confirmată de ministrul muncii din Franţa.

Pesimismul cuprinde Europa

Cu un procent al şomajului de 10%, statistica arată şi o continuă degradare a moralului populaţiei, iar pesimismul e o stare generală în multe ţări europene.

Liderii instituţiilor comunitare spun acum că soluţia este ajungerea la o veritabilă uniune bancară, fiscală a politicilor economice.

Aceasta ar face Europa mai puternică, ar disciplina guvernele, ar ajuta populaţia.

Soluţiile însă se conturează drept variante pe termen lung.

Există locuri de muncă disponibile în Europa, dar cererea nu se potriveşte cu oferta.

Reforma educaţiei sau dezvoltarea sectoarelor cu perspectivă pentru viitor durează câţiva ani.

Piaţa unică e departe de a funcţiona cu eficienţă maximă şi, în plus, liderii europeni au dificultăţi în a aplica soluţii pe termen scurt de rezolvare a crizei datoriilor.

Europa, în impas

Germania, Olanda şi Finlanda au dat un pas înapoi în planul menit să scape Spania şi Irlanda de datoriile făcute de bănci.

În Grecia, băncile sunt închise miercuri, pe perioada grevei.

În Spania, vor fi anunţate mâine noi măsuri de austeritate.

Ungaria a respins recent condiţiile impuse de FMI pentru un nou împrumut.

În Uniunea Europeană, numărul şomerilor depăşeşte 25 de milioane de persoane.

Mai mult de jumătate dintre acestea sunt din zona euro.