Cele două organizaţii mai cer declasificarea documentelor şi a interceptărilor din acea perioadă.

Sunt vizate mai multe persoane care au avut atunci funcţii de conducere şi decizie în structurile statului: prim-secretari, şefi politici şi militari. Se au în vedere fapte care nu au fost cercetate până în prezent.

"Actele de asasinare a demonstranţilor în stradă sau a răniţilor în spital, de ardere a trupurilor celor omorâţi, furtul şi ascunderea lor au încălcat inclusiv legile războiului, sunt infracţiuni împotriva umanităţii şi din aceasta perspectivă crime imprescriptibile, care trebuie cercetate de procurori", se precizează într-un comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

"Până în 18 decembrie 1989, penitenciarul din Timişoara era plin de oameni ridicaţi şi arestaţi de pe străzi, anchetaţi de Procuratură, Securitate şi Miliţie, sub coordonarea Partidului Comunist, fără ca trimişii CC ai PCR să fi fost interogaţi vreodată", eplică Theodor Mărieş, preşedintele forului.

Abia după rezolvarea cazului în instanţă se poate pune problema unei reconcilieri cu trecutul, completează Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

În toamnă, procurorii secţiei Parchetelor Militare au dispus în dosarul Revoluţiei extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul infracţiunii de crime împotriva umanităţii.

La începutul anului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat din nou România din cauza dosarului Revoluţiei, iar statul trebuie să plătească, potrivit sentinţei, câte 15.000 de euro despăgubire fiecăruia dintre reclamanţi.

Şi tot în 2016, cercetările au fost reluate în cauză, după ce magistraţii Instanţei Supreme au constatat că ancheta iniţială s-a făcut superficial, fără analiza probelor existente./o