Discuţii privind ieşirea din recesiune a zonei euro
Consiliul European se întruneşte duminică, şefii de stat şi de guvern din ţările UE vor avea o nouă repriză de discuţii privind soluţii la problema Greciei, deficitele, reformele structurale sau întărirea sistemului bancar în zona euro.
Articol de Sergiu Şteţ, 21 Octombrie 2011, 15:24
După cum au anunţat în ultimele zile preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, chestiunile mai concrete ale planului de salvare a Greciei, care ar trebui să reducă neîncrederea în economiile europene, vor fi anunţate la începutul săptămânii viitoare, cel târziu miercuri.
Ţările europene importante s-au angajat la recenta întâlnire a miniştrilor de finanţe din G 20, grupul celor mai mari economii din lume, că vor adopta rapid măsuri care să rezolve criza datoriilor din Grecia, criză care ameninţă să se extindă şi la alte ţări.
Criza zonei euro pune în pericol creşterea economică şi stabilitatea financiară la nivel mondial. Săptămâna aceasta, liderii Germaniei şi Franţei, principalele economii din zona euro, au avut negocieri intense pentru un nou plan de salvare a Greciei de la faliment.
Deocamdată însă singurele declaraţii oficiale se referă la "progrese semnificative pentru adoptarea unui ambiţios plan de salvare a Greciei". În mod concret, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel negociază recapitalizarea băncilor pentru a le întări capacitatea de a face faţă unor pierderi şi majorarea Fondului european de stabilitate financiară, EFSF.
Fondul EFSF are acum 440 de miliarde de euro şi ar putea fi majorat până la aproape 1000 de miliarde de euro.
Germania insistă ca investitorii privaţi care au finanţat datoria Greciei să fie de acord cu pierderea a jumătate din banii plasaţi în titlurile greceşti. Acceptarea acestui scenariu e dificilă însă pentru preşedintele Nicolas Sarkozy, din cauza sumelor foarte mari cu care băncile franceze au finanţat datoria Greciei.
Investitorii trebuie convinşi să accepte benevol pierderile, o aşa-numită restructurare controlată, pentru a nu declanşa plata asigurărilor contra riscului ca guvernul de la Atena să nu îşi onoreze plăţile.
Un astfel de eveniment ar creşte neîncrederea pieţelor financiare în capacitatea ţărilor cu datorii de a-şi onora plăţile şi ar îngreuna accesul la finanţare pentru ţări mult mai mari decât Grecia, precum Spania, Italia sau chiar Franţa.
Pe lângă salvarea Greciei şi ţinerea sub control a crizei datoriilor, măsurile care ar trebui anunţate în următoarele zile sunt importante pentru evoluţia economiei la nivel mondial.
Subiectul va fi discutat la începutul lunii noiembrie, la întâlnirea liderilor G 20 care va avea loc la Cannes, în Franţa.
