Deputaţii se întorc marţi la serviciu, plenul Camerei având înscrisă pe ordinea de zi dezbaterea moţiunii simple iniţiate de Partidul Democrat Liberal - "Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?".

Documentul ar urma să fie supus votului final miercuri, 8 mai.

"Pe data de 7 (mai - n.r.), la ora 16,00, se dezbate moţiunea simplă şi pe data de 8 (mai - n.r.) se votează", declara, pe 23 aprilie, Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, la finalul şedinţei Biroului Permanent.

Vicepreşedintele PDL Alexandru Nazare afirma, la acea vreme, că democrat-liberalii au luat decizia depunerii unei moţiuni pentru că au constatat că managementul privat, implementarea acestui proiect important agreat cu Fondul Monetar Internaţional şi partenerii internaţionali a eşuat.

Depunerea moţiunii simple a PDL a fost anunţată pe 23 aprilie, în plenul Camerei Deputaţilor, de către deputatul democrat-liberal Mircea Toader.

Solicitările PDL

PDL îi cere premierului Victor Ponta să facă publică lista cu toate persoanele care au funcţie executivă sau sunt în consilii de administraţie.

Democrat-liberalii solicită Guvernului să prezinte grabnic, în Parlament, un raport privind modul în care a fost respectată ordonanţa 109 şi să fie, totodată, reluate procedurile de numire în conducerea întreprinderilor publice a persoanelor care au avut legături cu politicul, informează redactorul RRA, Iulia Gherman.

Actul normativ, care stabileşte modul în care se pune în practică managementul privat, prevede obligativitatea unei selecţii profesioniste a conducerii întreprinderilor publice şi a unor criterii pertinente şi transparente de evaluare şi selecţie.

Introducerea managementului privat, printre angajamentele României cu FMI

România s-a angajat să introducă management privat la mai multe companii de stat în Acordul preventiv, încheiat în urmă cu doi ani cu FMI.

Acodul pune la dipsoziţia României peste trei miliarde de euro, cu condiţia adoptării unor reforme, printre care şi ceaa conducerii private la mai multe companii de stat, informează redactorul RRA, Sergiu Șteț.

FMI a explicat această condiţionare prin faptul că cei care conduc companiile controlate de stat trebuie scoşi de sub influenţa politicului, pentru a putea lua decizii prin care pierderile să fie stopate şi performanţele financiare ale companiilor să fie îmbuntăţite.

Pe lista companiilor care trebuie conduse de manageri privaţi, conform Acordului preventiv, se află nume importante.

Printre acestea, CFR Călători, Nuclearelectrica, Tarom, Transgaz, Hidroelectrica, Romgaz, Oltchim, Transelectrica, Metrorex sau Poşta Română, informează redactorul RRA, Sergiu Şteţ.

Managerii privaţi trebuiau angajati până în vara anului trecut, însă termenele din angajament au tot fost amânate.

Selecţia acestora trebuie făcută de firme specializate în recrutarea de personal cu funcţii de conducere.

Până la urma, începând din toamnă, mai multe companii de stat au ajuns să angajeze manageri privaţi.

Primul manager străin ajuns să conducă o companie de stat din România a fost austriacul Heinrich Vystoupil, numit manager la Tarom.

La doar o săptămână de la numrea sa la conducerea Tarom, Heinrich Vystoupil a demisionat pentru că măsurile de reformă prin care se angaja să eficientizeze activitatea companiei aviatice nu au fost acceptate de Consiliul de Administraţie.

O altă demisie răsunătoare a avut loc în urmă cu o săptamână.

Cipriotul Dimitris Sofocleos, numit în ianuarie manager la CFR Infrastructură, a demisionat după ce planul de management i-a fost respins.