Decizia CCR, în ochii presei internaţionale

Agenţiile de presă internaţionale comentează anunţul Curţii Constituţionale de amânare a deciziei privind validarea referendumului din 29 iulie, subliniind că decizia prelungeşte criza politică de la Bucureşti.

Adăugat: 3 August 2012
Ultima actualizare:17 August 2012

Preşedintele român rămâne suspendat din funcţie, anunţă EUObserver.

Pentru a afla cine e preşedinte, aşteptaţi până în septembrie! - sugerează Courrier International.

Decizia Curţii Constituţionale de amânare a unei hotărâri privind valabilitatea referendumului de destituire a preşedintelui poate duce la o prelungire a crizei politice ce macină ţara de peste o lună, apreciază Financial Times, The Washington Post, Le Figaro, Kathimerini.

Economia pare a avea nevoie de întreaga atenţie a guvernului, dar luptele politice interne ar putea continua până la alegerile generale din noiembrie, crede The Economist.

Guvernul român îşi asigură partenerii externi că statul de drept şi independenţa instituţiilor democratice nu sunt afectate de disputele politice, adaugă EU Business.

Banca Central Europeană îi dezamăgeşte pe investitori prin lipsa de acţiune, titrează Der Spiegel, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că bancherii nu au trecut testul de caracter în faţa crizei financiare, şi lăcomia a triumfat.

Însă BCE are la dispoziţie arme pentru a controla costurile de finanţare ale ţărilor aflate sub cea mai mare presiune, comentează Diario Economico.

Monti şi Rajoy au discutat la Madrid despre viitorul monedei euro, solicitând UE să cumpere datoriile ţărilor lor, într-un moment în care pieţele sufocă Spania şi Italia, scriu ABC şi Corriere della Sera. La rândul lor, Grecia şi Portugalia sunt considerate mai puţin sigure decât România şi Cipru, subliniază The Guardian.

În Siria, Kofi Annan a renunţat la postul de mediator, informează The Washington Times şi Wall Street Journal, criticând dur eşecul puterilor lumii de a adopta o poziţie unită faţă de escaladarea violenţelor.

Rusia regretă demisia lui Kofi Annan, anunţă Le Point. Rusia suportă presiuni din partea SUA, Marii Britanii şi a altor state pentru a-şi schimba poziţia privind Siria, notează Financial Times, iar decizia lui Vladimir Putin de a merge la Londra, la Jocurile Olimpice, este semnificativă, date fiind relaţiile reci pe care Regatul Unit şi Rusia le au de şase ani.

Ţările cele mai sărace sunt cele mai generoase cu primele pentru olimpici, comentează Le Figaro. Uzbekistanul, Armenia şi Azerbaidjanul promit prime cuprinse între 640.000 şi 811.000 de euro atleţilor lor medaliaţi cu aur la Olimpiadă.

De şaisprezece ori mai mult decât Franţa! Un alt element inedit: guvernul malaezian va acorda medaliaţilor olimpici prime sub formă de... lingouri de aur.

Aceste sume greu de înţeles în plină criză ilustrează teoria economico-politică potrivit căreia şansele unei ţări de a avea sportivi medaliaţi la Olimpiadă sunt proporţionale cu forţa sa economică şi demografică pe plan internaţional.

Astfel că ţările cele mai sărace îşi pot permite să facă promisiuni generoase, fără prea mari riscuri!