CSM cere independenţă mai mare pentru procurori în noua Constituţie
Dezbaterea în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei a continuat, miercuri, cu discuţiile pe marginea propunerilor privind autoritatea judecătorească, la care au participat ministrul Justiţiei, reprezentanţi ai CSM şi ICCJ.
Adăugat: 12 Iunie 2013
Ultima actualizare:12 Iunie 2013
O parte a magistraţilor consideră provocatoare noile texte ale Constituţiei pe această temă, iar consecinţa ar fi probleme noi şi litigii inutile.
În schimb, aceştia pledează pentru consacrarea independenţei procurorilor în textul constituţional, fapt, care - spun ei - ar duce la îmbunătăţirea actului de justiţie şi nu ar mai da posibilitatea politicului să intervină pe lângă procurori.
Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală , susţine necesară o "subliniere a independenţei procurorului".
"Credem că o astfel de subliniere a independenţei procurorului ar veni în consonanţă cu poziţia constantă a Consiliului, ar putea duce şi la eliminarea autorităţii ministrului justiţiei, astfel cum ea se exercită asupra procurorilor din Ministerul public", a spus Hăineală.
Ea a mai susţinut că trebuie menţinute articolele care prevăd stabilitatea CSM şi a criticat amendamentele care, în opinia acesteia duc la slăbirea acestei instituţii.
"Există o plajă mare de amendamente care, din păcate, au numitor comun, duc la slăbirea puterii şi funcţionalităţii Consiliului (CSM -n.r.). Opinia noastră în ceea ce priveşte articolele 133-134 este că Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie fundamentală a Puterii judecătoreşti, autorităţii judecătoreşti, şi că este foarte important pentru stabilitatea statului şi pentru stabilitatea arhitecturii constituţionale şi instituţionale ca această instituţie să rămână intactă. Atât din punct de vedere al formei, al conţinutului, al componenţei, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor", a declarat Oana Schimdt Hăineală.
Ea a adăugat că are un singur amendament faţă de cele susţinute.
"Dacă ne mai daţi ceva în plus, respectiv dacă daţi Secţiei de procurori posibilitatea de a face sau de a iniţia numirile de procurori în funcţii de conducere, noi vom fi foarte mulţumiţi", a mai spus aceasta.
Magistraţii nu acceptă sancţionarea pentru "decizii cu rea credinţă sau gravă neglijenţă"
Magistraţii nu par a fi de acord nici cu modificarea operată de Comisie, cea care se referă la regresul statului împotriva acelor magistraţi care au luat decizii cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, ceea ce presupune că aceştia ar putea fi sancţionaţi şi material.
Magistraţii spun că textul nou ar pune prea multă presiune pe instanţe şi acest fapt ar slăbi justiţia în sine, textul vechi - afirmă ei - este suficient.
"Faptul că se aduce în continuu în discuţie responsabilitatea magistraţilor cred că este un factor de inhibare a independenţei şi noi am apreciat dacă aceste texte ar avea o oarecare nuanţări în aşa fel încât să nu se poată trage concluzii pripite", este de părere Adrian Bordea, judecător şi vicepreşedinte al CSM.
Mai mult, unii magistraţi consideră provocatoare noile texte ale Constituţiei pe această temă, iar consecinţa ar fi probleme noi şi litigii inutile.
Alte propuneri vizează că avansarea în funcţie, numirile, transferurile şi sancţiunile aplicate magistraţilor să fie făcute de judecători şi procurori, fiecare în parte, pentru corpul respectiv.
În privinţa procurorilor, solicitarea magistraţilor este să fie înlăturat controlul ierarhic, mai informează redactorul RRA.
Articole pe aceeasi tema
